Posted on 19:31 by Dl. Calin and filed under | 1 Comments »

B.o.B - Nothin' On You ft. Bruno Mars [Official Video



Posted on 08:36 by Dl. Calin and filed under | 8 Comments »

Bruno Mars - Just The Way You Are [Official Video]



Posted on 08:33 by Dl. Calin and filed under | 7 Comments »

Lil Wayne & Drake - Live at Grammys 2010 - Drop The World / Forever [UNCENSORED!!!!]



sursa:www.youtube.com
Posted on 00:11 by Dl. Calin and filed under | 4 Comments »



sursa:www.youtube.com
Posted on 17:03 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »
Agricultorii vor primi in jur de 730 mil euro in 2010



Agricultorii romani vor primi circa 730 milioane euro in cadrul schemei de plata unice pe suprafata (SAPS) aferenta anului 2010, fata de aproximativ 623 milioane euro in 2009 potrivit lui Mihail Dumitru, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

De asemenea, acestia vor mai primi 503 milioane euro aferente platilor nationale directe complementare, scrie NewsIn.

„O parte din subventiile pe care nu le mai putem acorda de la 1 ianuarie 2010 vor putea fi compensate prin fondurile care ne revin de la Uniunea Europeana, care cresc in fiecare an, asa cum le-am negociat. Astfel, daca in 2008 pe SAPS am primit 524 milioane euro, in 2009 am primit 623 milioane euro, iar anul acesta avem alocata suma de 729 milioane euro”, a declarat Dumitru.

Potrivit acestuia, primii bani din platile pe suprafata ar putea fi acordati, la fel ca si anul trecut, incepand cu luna octombrie.

Totodata, in acest an, agricultorii vor mai primi fonduri in cadrul schemei de plata separata pentru zahar, plati tranzitorii pentru tomate destinate procesarii si plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala.

Dumitru a mai spus ca are ca obiectiv ca toate cererile de plata pentru anul 2010 sa fie depuse de catre fermieri in perioada 1 martie-17 mai 2010, interval conform cu regulamentul european.

Platile pe suprafata pentru campania 2009 au demarat in data de 16 octombrie, fiind acordata suma de 209,9 lei/ha, dupa ce Comisia Europeana a avizat acordarea avansului de 70%.


sursa:www.wall-street.ro

Posted on 15:58 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »
Efectele taxei fast-food: preţul alimentelor creşte cu 20% şi dispar 36.000 de angajaţi



Introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi.

Reprezentanţilor patronatelor din industria alimentară avertizează că această taxă se va putea aplica oricăror produse alimentare pentru că proiectul de act normativ este mult prea abstract.

“Taxa pe alimente nu se referă la produsele fast-food, practic orice produs va putea fi impozitat pentru că reglementarea Ministerului Sănătăţii este foarte largă. Se prevede că alimentele cu o cantitate crescută de sare, zahăr, grăsimi sau aditivi alimentari vor fi taxate.

În acest fel, toate brânzeturile, de la telemea, la burduf, dar şi smântâna sau untul vor fi impozitate pentru că au sare şi grăsime. În cazul preparatelor din carne este şi mai clar pentru că toate au aceste ingrediente în cantitate mare. Apoi sunt vizate dulceţurile, compoturile, mierea, dar şi unele fructe, care au o cantitate crescută de zahăr.

În schimb sunt produse fast-food care nu se încadrează, cum este hamburgerul, căruia dacă îi scoţi maioneza nu mai are conţinut ridicat de grasimi sau sare”, a explicat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

20% din salariaţii industriei alimentare vor intra în şomaj

Preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%, a precizat Minea în cadrul unei dezbateri publice privind introducerea taxei fast-food.

“Cifra de afaceri din industria alimentară a fost în 2009 de 10,5 miliarde euro, dar a inclus şi vinul, berea şi apa minerală, care nu vor fi taxate. Astfel, cifra impozabilă este de aproximativ opt miliarde euro, iar Ministerul Sănătăţii vrea să obţină un beneficiu de un milliard euro, adică va fi aplicată o taxă de 20%. În consecinţă, şi produsele alimentare se vor scumpi cu acest procent pentru că orice impozit este reflectat în preţ şi suportat de consummator”, a spus Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

La rândul său, preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a adăugat că introducerea taxei ar putea duce la la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de persoane.

Cuantumul taxei nu a fost încă stabilit

Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.

Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.

Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.

Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătăţii şi companii. "În stabilirea taxei s-a pornit de la cifra pe care statul doreşte să o încaseze, adică un miliard euro. Vom vedea cum va fi stabilită practic această taxă", a spus Minea.


sursa:www.capital.ro

Posted on 15:56 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »
Agricultorii primesc pentru 2010 o subvenţie europeană de 81 euro/hectar



În acest an, agricultorii vor primi o subvenţie europeană mai mare faţă de cea de anul trecut. În total, vor ajunge la fermierii români 730 milioane euro.

Sumele alocate ţării noastre pentru a subvenţiona producătorii agricoli se majorează cu fiecare an. Astfel, pentru 2010, sprijinul pe hectar acordat de Uniunea Europeană agricultorilor români este de 81 euro pentru fiecare hectar cultivat.

“În 2010, România are alocate fonduri pentru plata unică pe suprafaţă (FEGA) suma de 730 de milioane de euro, adică 81 de euro pe hectar. Suma a crescut faţă de anul trecut, când au fost alocate 623 milioane de euro. Ca perioadă, plăţile vor fi acordate ca şi anul trecut, pentru ca fermierii sa beneficieze de fonduri pentru campania de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru.

Pentru anul 2009, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă a fost de 71,12 euro/hectar. În 2008, agricultorii au primit 60,75 euro/hectar, iar în 2007 fiecare fermier care a depus cerere de subvenţie a primit 50 euro/hectar.

Restanţele pentru 2009 vor fi plătite până la finalul lunii februarie

Toate cererile de plată pentru anul 2010 trebuie depuse de către agricultori în perioada 1 martie-17 mai 2010. Potrivit ministrului Agriculturii, în acest an vor mai fi acordate plăţi naţionale directe complementare în valoare de 503 milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a dat asigurări că restanţele din 2009 din sectorul agricol vor fi plătite până la sfârşitul acestei luni. “Intenţionăm să plătim toate restanţele până la sfârşitul lui februarie. Acestea se ridică la circa 900 milioane de euro”, a mai spus Dumitru.

El a precizat că există posibilitatea acordării unor forme de sprijin sectoarelor afectate de criză, în prezent acestea fiind evaluate, pentru a fi stabilite sumele. Sunt analizate posibilităţi de acordare a unor forme noi de sprijin pentru bunăstarea animalelor în sectorul porcinelor şi al păsărilor.

“Momentan, nu ştim la ce valoare vor ajunge, însă la buget avem o parte din bani, circa 300 milioane de euro, care ne-ar putea acoperi 1-2 scheme. Pentru celelalte sectoare vom avea nevoie de rectificare bugetară”, a arătat Dumitru.

sursa:www.capital.ro

Posted on 15:53 by Dl. Calin and filed under , | 1 Comments »

Cel mai rapid Ferrari din toate timpurile

Ultimul model de Ferrari, care va fi prezentat la Salonul Auto de la Geneva, se va numi 599 GTO şi va avea o viteză maximă de 350 km/h, un record absolut pentru modelele produse de Ferrari.



Maşina va fi echipată cu un motor în V12 de 6 litri, care va avea o putere de 700 de cai. Preţul cu care se va vinde noul Ferrari 599 GTO va fi de 350.000 de euro, însă acesta va fi produs în doar 800 de exemplare.

sursa:www.capital.ro
Posted on 15:50 by Dl. Calin and filed under | 1 Comments »
Copos, lovit şi de criză, şi de lipsa zăpezii: „Am rămas fără profit şi cu obligaţii foarte mari la bănci”


George Copos, omul de la cârma grupului de societăţi din Ana Holding, povesteşte, în exclusivitate pentru capital.ro, despre modul în care i-au fost afectate afacerile din Poiana Braşov de criza economică, pe de-o parte , şi de vremea care n-a fost prea darnică cu precipitaţiile la munte, pe de altă parte. Omul de afaceri controlează în staţiunea montană trei hoteluri (Sport, Bradul şi Poiana - toate de trei stele), prin Ana Hotels, instalaţiile teleferice şi administrarea pârtiilor, prin Ana Teleferic.

capital.ro: În ce stare sunt, în prezent, pârtiile din Poiană?

George Copos: Cu două weekenduri în urmă, când a nins în abundenţă, a fost plin, şi eu am vrut să mă duc la munte vineri, dar nu mai erau locuri de cazare. Însă, pentru a schia în condiţii corecte ai nevoie de un strat de zăpadă de cel puţin o jumătate de metru, iar acest strat trebuie bătut de schiori, o zi sau două şi abia apoi, maşinile de bătut zăpada vin şi bătătoresc zăpada şi se face pe pârtie bună.

Reporterul capital.ro i-a adus la cunoştinţă lui George Copos că, înainte de interviu, angajaţii de la Ana Teleferic au declarat că pârtiile sunt excelente, numai bune pentru ski. I-a apreciat pe angajaţii săi că sunt comercianţi buni, însă a început să admire pe Internet, cu amărăciune, pârtiile din staţiunea franceză Courchevel: „Asta da pârtie, cu zăpada de un metru!”.

capital.ro: Cât de mult v-a afectat criza afacerile în turism, în 2009?

G.C.: Criza a produs o contracţie a tuturor activităţilor economice şi asta s-a reflectat şi în turism, evident. Această contracţie, însă, era previzibilă şi noi am luat-o în calcul atunci când am întocmit planurile de afaceri pe 2009. Am prevăzut o reducere a cifrei de afaceri pentru Ana Hotels de circa 30%, comparativ cu 2008, care a fost unul dintre cei mai buni ani pentru noi. Previziunea s-a dovedit a fi corectă, pentru că, până la urmă, reducerea a fost de 26%.

capital.ro: Dar lipsa zăpezii la munte cât a contat?

G.C.: Independent de criză, lipsa zăpezii a contribuit şi ea substanţial la reducerea afluxului de turişti în acestă perioadă. Dar, din fericire, nu toţi turiştii vin în Poiană numai pentru schi, dovadă că de Sărbători, în special de Revelion, hotelurile noastre au fost pline.

 capital.ro: Credeţi că, din cauza lipsei zăpezii, cel puţin prima jumătate a sezonului a fost compromisă?

G.C.: Nu ştiu dacă a fost chiar compromisă, dar se poate spune că a fost serios afectată. Cel mai important lucru este să ai zăpadă de Sărbători. Atunci este întotdeauna cerere foarte mare pentru munte, o perioadă aglomerată: începând din 20 decembrie până în 15 ianuarie, perioadă care include Crăciunul şi Revelionul moldovenilor şi ruşilor, ei venind în număr foarte mare după 1 ianuarie. Practic, dacă nu ai zăpadă atunci, ai pierdut jumătate din sezon.

Ca să întărească aceste afirmaţii, George Copos ne-a relatat din date oficiale că în decembrie 2009 Ana Teleferic a transportat doar 75.000 de persoane, în timp ce în aceeaşi lună din 2008 peste 162.000 de turişti au folosit instalaţiile de transport pe cablu asigurate de compania omului de afaceri.

capital.ro: Puteţi recupera acum, pe a doua parte a sezonului, fiind şi vacanţa copiilor?

G.C.: Jumătate din sezon este perioada cuprinsă între 20 decembrie şi 15 ianuarie, atunci merg afacerile şi în industria hotelieră şi în cea a transportului pe cablu, pentru că vin foarte mulţi să schieze. În condiţiile în care turiştii aşteaptă un an întreg să meargă la ski, dacă nu ai zăpadă în acestă perioadă, e foarte greu să recuperezi ce ai pierdut în acest interval. Mai ales că avem un grup de 200 de turişti din Anglia, care vin din 7 în 7 zile şi lor trebuie să le asigurăm condiţii.

capital.ro: Totuşi, pârtia Bradul a fost practicabilă mai tot timpul...

G.C.: A funcţionat pentru că noi am făcut zăpadă artificială. Însă a crea zăpadă artificială înseamnă un consum foarte mare de apă, de energie electrică, plus salariile oamenilor care lucrează şi noaptea. Pe deasupra, din cauza faptului că a fost cald, deşi am asigurat un strat de zăpadă de 20 cm, a venit căldura care a topit-o toată şi iar am luat-o de la capăt. Iar apa o plătim noi, spre deosebire de alte staţiuni, ca Predeal, Azuga, unde comunităţile locale suportă toate aceste cheltuieli.

capital.ro: Până la urmă ce v-a afectat mai mult, lipsa zăpezii sau efectele crizei?

G.C.: Împreună. Măcar dacă ningea, se mai atenuau efectele crizei. Dar, vorba aceea - „la omul sărac nici boii nu trag”. Criza mondială a fost cruntă şi niciun administrator român, din păcate, nu a ştiut să gestioneze activitatea într-o astfel de perioadă. A fost greu pentru toată lumea. Sigur, rămânem în viaţă... dar fără profit şi cu obligaţii foarte mari la bănci.

 Cu toate acestea, George Copos are planuri mari anul acesta. Are un program de modernizare pentru acest an, care îl va costa 12 milioane de euro. Potrivit lui Copos, vor fi modernizate hotelurile Hilton, Crowne Plaza şi Poiana. La munte, în Poiana Braşov mai are în plan construcţia unui spa, pe modelul celui de la Eforie. „Ne-am dat seama că lumea vine pentru ski, dar dacă nu ai zăpadă, lumea nu are ce face şi atunci am găsit o soluţie: avem un teren lângă hotelul Sportul, unde vom face un spa mare cu un bazin, cu refacere, cabinete medicale antiaging pe care le avem la Eforie Nord, astfel încât să optimizăm personalul de acolo. Tot programul de investiţii la Poiana Braşov începe pe 15 martie şi se termină la 10 decembrie 2010. Tot hotelul Sportul va fi dus la structură.

capital.ro: Aţi avut pierderi la hotelurile de la munte?

G.C.: Tot ce înseamnă partea de staţiuni (Poiana Braşov şi Eforie Nord, n.r.) îşi acoperă doar amortizarea, iar dacă îşi acoperă amortizarea sunt fericit, nu am nevoie decât de un euro profit, pentru că amortizările sunt destul de mari şi atât în cazul hotelurilor de la munte, de la mare, cât şi pentru cele din Bucureşti.

capital.ro: Dar cum rămâne cu bulgarii, care se pare că ne iau şi turiştii de ski?

G.C.: Bulgarii au fost mai inteligenţi în turism decât noi, din păcate, mult mai inteligenţi. Pe lângă faptul că au avut un program coerent pentru staţiunile de la malul mării, au avut un program foarte bun şi pentru staţiunile de la munte. Au trei staţiuni de bază - Bansko, Borovets şi Vitosha. Acolo se poate vedea ce înseamnă un program coerent, făcut de către stat.

capital.ro: Unde mergeţi la ski când nu sunteţi în Poiană?

G.C.: Eu schiez la birou, la serviciu, cu faţa în calculator şi cu bugetul în mână. Ne batem cu bugetele pentru anul 2010, asta este Biblia noastră.

sursa:www.capital.ro

Posted on 15:46 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Cazare Brasov