Conducerea PDL dă vina pe colegii lor de guvernare că au creat o criză politică. Refuzul PSD de a participa la şedinţa Coaliţiei generează o criză politică, a spus ministrul Economiei, Adriean Videanu.

Videanu a arătat că, potrivit Protocolului Coaliţiei, o şedinţă extraordinară poate fi convocată de oricare formaţiune politică membră. „Ieri, PDL a solicitat o întâlnire, din păcate Mircea Geoană şi reprezentanţii PSD au refuzat nejustificat să participe la şedinţă. Regretăm că refuză dialogul”, a spus Videanu.

PDL: „La PSD, orgoliul a învins raţiunea”

Reprezentanţii PDL insistă că premierul are dreptul de a remania un membru al Guvernului. „Premierul a avut toată disponibilitatea pentru găsirea unei soluţii şi a propus PSD să numească alt ministru de Interne sau să asigure interimatul de un ministru PSD. În plus, am avut toată disponibilitatea de a discuta pe marginea soluţiilor propuse de preşedintele Traian Băsescu.

Decizia lui Mircea Geoană şi a PSD de a refuza dialogul este de natură să genereze o criză politică pe care Mircea Geoană şi PSD va trebui să şi-o asume public. PDL regretă că la PSD orgoliul a învins raţiunea”, a spus Videanu.

UPDATE
Un nou ultimatum marca Boc

Surse democrat-liberale au declarat pentru Mediafax că premierul este decis să le ceară explicaţii miniştrilor PSD referitor la refuzul de a mai comunica în cadrul coaliţiei de guvernare şi să se solicite rezolvarea acestui impas politic până la sfârşitul zilei de miercuri.

„Această criză nu se mai poape prelulngi mai departe de azi (miercuri, n.r.)”, au precizat sursele citate, arătând că, într-un fel sau altul în cursul zilei se va decide soarta coaliţiei.

Boc va vorbi cu miniştrii PSD în şedinta de Guvern, considerând că este singura cale prin care poate comunica cu partenerii de la PSD, care refuză orice altă cale de dialog.

Democrat-liberalii sunt convinşi că o posibilitate de împăcare este lipsită de şanse, astfel că se aşteaptă şi semnarea de către preşedintele Traian Băsescu a decretului de revocare din funcţie a lui Dan Nica, chiar dacă şeful statului ar dori mai degrabă o rezolvare amiabilă a conflictului.

UPDATE 2
Miniştrii PSD participă la şedinţa de guvern

„Decizia mea şi a colegilor mei care reprezentăm PSD e să mergem la şedinţă pentru că e responsabilitatea noastră să asigurăm buna guvernare”, a declarat la ora 14:00 vicepremierul Dan Nica.

Nica a făcut un apel la premierul Emil Boc să retragă cererea de revocare pentru revenirea la situaţia normală. „În cazul în care cererea de revocare va fi acceptată de preşedintele Traian Băsescu, în 30 minute de la acceptarea revocării ne vom da demisia”, a confirmat Dan Nica.

UPDATE 3
S-au dus la muncă, cu Nica în frunte

Miniştrii PSD nu au lipsit de la şedinţa de Guvern, prezentându-se la ora 15.00 la Palatul Victoria.
În frunte cu vicepremierul Dan Nica, toţi membri PSD ai Cabinetului Boc participă la şedinţa săptămânală a Guvernului. Astfel, cu excepţia miniştrilor Victor Ponta şi a lui Nicolae Nemirschi, plecaţi din ţară, toţi PSD-iştii s-au prezentat la sediul Guvernului. Sunt prezenţi Marian Sârbu, Ecaterina Andronescu, Ilie Sârbu, Ion Bazac, Vasile Puşcaş, Cristian Diaconescu şi Constantin Niţă.

UPDATE 4
Miniştrii PDL şi PSD, siguri în sala de şedinţe

Şedinţa de Guvern se desfăşoară doar între miniştri, toţi ceilalţi participanţi obişnuiţi la întâlnirile Cabinetului, consilieri ai miniştrilor şi funcţionari din cadrul SGG, au fost înlăturaţi din sală.

DETALII:
Citeşte şi Surpriză: Băsescu cere un ministru de Interne apolitic sau din opoziţie.

sursa:www.capital.ro

În fiecare an, accizele (exprimate în euro în codul fiscal) sunt recalculate pentru a lua în calcul fluctuaţiile cursului valutar. Cotaţiile luate în calcul sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene din data de 2 octombrie.

Anul acesta, este de aşteptat un curs de circa 4,2 lei pe euro, cu aproape 12,5% mai mare decât cel de anul trecut. Cursul luat în calcul la stabilirea accizelor pentru 2009 a fost de 3,7364 lei. Şi asta datorită fapului că, deşi primele efecte ale crizei economice începuseră să fie resimţite şi în România, leul nu înregistrase încă o depreciere foarte accentuată în faţa monedei europene.

Ce se scumpeşte şi cu cât

Preţul unui pachet de ţigări ar trebui să crească cu aproape 1,7 lei doar din cauza majorării accizelor. Pe de-o parte, creşterea cursului de la 3,74 la 4,2 determină un cost suplimentar de 12,4%. Pe de altă parte, accizele cresc de la 64 de euro la 74 de euro pe mia de ţigarete. La creşterea totală de 1,5 lei pe pachet se aplică şi TVA-ul, rezultând un volum al taxelor datorate cu 1,7 lei mai mare decât în prezent.

Statul accizează şi bauturile alcoolice şi, chiar dacă accizele, exprimate în euro, nu vor mai creşte de la 1 ianuarie, o scumpire a acestor produse va avea loc totuşi din cauza creşterii cursului leu-euro. Spre exemplu, vinurile spumante au o acciză de 34 de euro/hl, ceea ce, la un curs de 4,2 lei-euro, înseamnă 143 de lei pe hectolitru, cu 16 lei mai mult decât până acum. La un litru, ar rezulta deci o scumpire de 16 bani pe litru.

Pentru amatorii de spirtoase, statul percepe o acciză de 750 de euro pe hectolitrul de alcool pur. Aplicând noul curs, rezultă o creştere a accizei, în lei de 353 de lei la 100 de litri de alcool rafinat cu concentraţie de 100%. La o sticlă de votcă de un litru de concentraţie alcoolică 40% vom avea aşadar o scumpire de circa 1,4 lei.

Şi la combustibili vor exista efecte similare. Accizele cresc cu 12 euro la mia de litri. Din preţul la 3,7 lei pe litrul de benzină fără plumb, accizele reprezintă în prezent 1,5 lei. Din 2009, taxele vor fi majorate cu 0,25 bani pe litru – sumă pe care distribuitorii o vor transmite, cel puţin parţial şi în preţuri.

Electricitatea şi gazul pentru încălzire sunt de asemena produse accizabile. Majorarea accizelor nu va fi însă la fel de gravă pentru bugetele românilor, nivelul taxelor fiind redus: la electricitate de exemplu, accizele reprezintă sub 1% din factură.

sursa:www.capital.ro

În cel mult 30 de zile de la încheierea unui contract care aduce venituri, persoanele fizice trebuie să îl înregistreze la Fisc, conform Codului de procedură fiscală.

Chiar dacă angajatorul plăteşte o parte din impozit sau chiar dacă persoana fizică trebuie să depună declaraţia anuală de venit, obligaţia rămâne valabilă. „Persoanele fizice ar trebui să se înregistreze la administraţia financiară pentru absolut toate veniturile pe care le realizează şi pentru care impozitul nu este reţinut în întregime de către plătitorul de venit. Obligaţia de înregistrare a contractelor nu este a persoanei juridice, ci a persoanei fizice“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, vânzarea bunurilor în regim de consignaţie, din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile şi din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, angajatorii trebuie să calculeze, să reţină şi să vireze un impozit de 10% din venitul brut. Pe de altă parte, persoanele care încheie un contract în cursul anului şi pentru care angajatorul nu are obligaţia de a vira o parte din impozit mai trebuie să depună, în cel mult 15 zile, la administraţia financiară şi o declaraţie cu estimarea veniturilor şi cheltuielilor. La rândul lor, persoanele care încheie contracte de închiriere trebuie să le înregistreze şi să facă o declaraţie privind venitul estimat tot în 15 zile de la semnarea acestuia. Şi cei care vând proprietăţi imobiliare prin altă procedură decât cea notarială sunt nevoiţi să înregistreze contractul.

Amenzi şi penalităţi

Atât neînregistrarea contractelor, cât şi nedepunerea în termenele legale a declaraţiilor privind veniturile impozabile sau taxele şi impozitele datorate de persoanele fizice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 1.000 de lei. De asemenea, pentru taxele şi impozitele calculate şi neachitate în termenul scadent se plătesc şi majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi.

Cum poate depista Fiscul neînregistrarea contractelor? Întâmplător şi destul de dificil. În unele cazuri, niciodată. „În urma controalelor la firme pot fi iden­tificate tranzacţii economice efec­tuate în baza unor relaţii contractuale cu persoane fizice pentru care acestea nu şi‑au îndeplinit obligaţiile de înregistrare şi de declarare a veniturilor“, arată Sorin Istrate. În astfel de situaţii, Fiscul ar putea demara inspecţii fiscale la acele persoane fizice şi poate, eventual, să descopere obligaţii de plată pentru veniturile nedeclarate şi impozite neachitate.

Cum află Fiscul

„O altă modalitate de depistare a celor care nu şi-au respectat obligaţiile declarative şi de plată este verificarea anuală a corelaţiei dintre datele declarate de persoanele juridice prin declaraţia 205 (declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit) cu cele declarate de persoanele fizice prin declaraţia 200 privind veniturile realizate“, spune Istrate. Această verificare se poate face, însă, doar în cazul veniturilor pentru care firmele reţin la sursă impozitul, nu şi pentru celelalte.

În cele mai multe situaţii, sunt „depistaţi“ şi amendaţi cei care se duc de bună voie să-şi înregistreze, la un moment dat, contractele pentru că au nevoie de o adeverinţă de la Fisc în relaţiile cu terţii.

Ce ar trebui să depună la fisc persoanele fizice

- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 020) pentru alte activităţi decât cele independente sau profesii libere.
- Declaraţie de înregistrare fiscală pentru persoane fizice străine (formular 030) pentru activităţi independente.
- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 070) pentru activităţi economice în mod independent sau profesii libere.
- Declaraţie privind veniturile realizate (formular 200).
- Declaraţie privind veniturile din străinătate (formular 201).
- Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare (formular 2009) prin altă procedură decât cea notarială.
- Declaraţie privind venitul estimat (formular 220).
- Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit (formular 221).
- Declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice (formular 223).
- Pentru persoanele fizice înregistrate în scopuri de TVA există zece formulare în funcţie de activitatea desfăşurată.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

La 20 de ani de la caderea regimului totalitar al lui Ceausescu, cineastul roman Cristian Mungiu isi invita compatriotii sa trateze raul comunismului cu o doza de umor si lanseaza in acest weekend pe marile ecrane din Romania filmul "Amintiri din Epoca de Aur".

O scurtă privire pe statisticile întocmite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) poate releva un fapt cel puţin surprinzător: în ciuda crizei, piaţa vehiculelor de lux se menţine la un nivel ridicat. Numai că, spre deosebire de anii trecuţi, când majoritatea maşinilor cu preţuri care depăşeau 100.000 de euro erau noi, acum ponderea este deţinută de vehiculele de ocazie. Deşi o parte dintre maşinile de ocazie apărute în statistica DRPCIV sunt autoturisme care au ieşit din perioada de leasing şi au fost înmatriculate pe numele proprietarului, balanţa înclină în continuare în favoarea achiziţiilor second-hand.

O dovadă că acest segment este în plin avânt este şi oferta bogată de pe piaţă. Mai bine de 70 de vehicule de lux se află în parcurile dealerilor de vehicule rulate. Multe dintre acestea aparţin companiilor de leasing, fiind recuperate de la persoane fizice sau juridice care nu au mai putut plăti.

După ce stau câteva luni în aceste parcuri, comercianţii sunt obligaţi să reducă substanţial preţul (în unele cazuri şi cu 40%) pentru a le vinde. Astfel, vehiculele respective devin adevărate chilipiruri pentru cei care îşi doreau de mult un anumit autoturism, dar nu şi-l permiteau. „Se constată o scădere serioasă a importurilor şi o tendinţă de creştere a bunurilor second-hand, în marea majoritate vehicule“, explică preşedintele ALB România, Jean-Claude Boloux, motivul pentru care finanţările destinate achiziţiei de vehicule s-au redus, în primul semestru al acestui an, cu 75,8%, la 507,14 milioane euro, de la 2,1 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2008.

Condiţii dure de achiziţie

În ciuda preţurilor avantajoase, prin comparaţie cu anul trecut, la care sunt comercializate autoturismele în acest moment, condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o firmă pentru a putea achiziţiona o maşină foarte scumpă în sistem leasing sunt destul de restrictive. „Printre indiciile referitoare la condiţiile ce trebuie îndeplinite ar fi o cifră de afaceri lunară de patru ori mai mare decât rata. De exemplu, dacă rata este de 2.000 de euro, cifra de afaceri trebuie să fie de 8.000 de euro pe lună. Eu practic şi un avans minim de 20%. De asemenea, firma care cumpără trebuie să aibă profit, să nu aibă incidente de plăţi, să nu înregistreze restanţe la rambursarea unor credite, să aibă ceva active, adică să nu funcţioneze într-un sediu închiriat”, explică directorul general al Impuls Leasing, Răzvan Diaconescu. Compania pe care o conduce nu finanţează însă achiziţia de autoturisme de lux precum Maybach, Rolls Royce, Aston Martin sau Lamborghini.

Piaţă mai puţin afectată de criză

„În ciuda situaţiei economice actuale, nevoia achiziţionării de maşini second-hand există, rămânând chiar la acelaşi nivel cu perioada similară a anului trecut“, declară directorul general al AAA New Kopel, Dudy Perry. Şi cifrele îi dau dreptate. În primele opt luni din 2009, au fost înmatriculate nu mai puţin de 383.667 de autoturisme de ocazie, de patru ori mai multe decât cele noi. Din totalul de aproape 400.000 de maşini, peste 152.000 se află la prima înmatriculare, fiind aduse din afara ţării; restul sunt reînmatriculări.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Astăzi, marketingul a scris altceva pe ambalaj, Super Bingo Metropolis, dar ceea ce promite Antena 1 seamănă izbitor cu celebra “mână de ajutor” întinsă pe vremuri de firma Bingo Europa “tuturor celor aflaţi la nevoie”.

Gazdele show-ului de divertisment? Romică Ţociu şi Cornel Palade. Ingredientele? “Foarte mulţi bani şi distracţie pe măsură”, după cum arată comunicatul de presă remis de televiziunea patronată de familia Voiculescu. Metoda? Telespectatorii cumpără taloane de joc şi aşteaptă.

“Evenimentul zilei” vă propune inventarul complet al unui scenariu uitat: acela în care România se aruncă în braţele lui Dumnezeu şi ale “domnului Geo”, sperând în mântuirea financiară.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Un raport al Comisiei Europene arăta că băncile româneşti încasează peste 83 de euro pe an de pe urma fiecărui client, de trei ori mai mult decât în Bulgaria. Iar lipsa de transparenţă joacă un rol important în asigurarea unor venituri „grase”.

Nu toate băncile au listele de tarife şi comisioane pentru conturile curente accesibile pe site, aşa că va trebui să sunaţi sau să vă deplasaţi la o sucursală a băncii pentru a obţine aceste informaţii. Pe site-ul CEC-ului, bunăoară, nu poţi afla care este comisionul lunar de administrare a unui cont curent, sau care este comisionul pentru un virament interbancar.

La fel şi în UE

Un raport al Comisiei Europene privind practicile bancare din Uniunea Europeana a remarcat faptul că modul în care băncile îşi informeză clienţii este în general foarte greu accesibil omului de rând.

Din cele 224 bănci evaluate, 66% prezentau informaţiile legate de taxe şi comisioane într-un mod atât de neclar, încât experţii care au întocmit raportul au trebuit să solicite informaţii suplimentare pentru a putea stabili costurile reale ale unui cont curent.

Lipsa de simplitate şi transparenţă a structurii de taxe şi comisioane pentru conturi curente şi carduri poate duce la luarea de decizii din partea clientului în necunoştinţă de cauză.

Hârtia costă

De exemplu, dacă aveţi cumva nevoie de un extras de cont duplicat, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, veţi fi nevoiţi să achitaţi o taxă de 10 lei la BCR. La Volksbank, emiterea de documente duplicate costă 15 lei pe document, şi 30 de lei dacă documentul este mai vechi de 4 luni. Scumpe sunt nu doar documentele în sine, ci şi transmiterea lor: poşta rapidă costă 60 de euro, iar poşta obişnuită costă 200 de lei dacă vreţi ca Volksbank să vă trimită documente.

E bine să fiţi foarte atenţi cu bancnotele străine pe care le aveţi în posesie. Nu de alta, dar dacă cumva se rup, chiar dacă au toate elementele de identificare intacte, veţi plăti un comision de 8% la preschimbare la BCR. Dacă lipseşte 25% din bancnotă, veţi plăti 10% comision pentru preschibare. Dar, atenţie, nu cumva ca această parte lipsă de 25% să includă elementele de identificare, căci în acest caz bancnota e nulă.

Banca te taxează când îi dai bani

Comisioanele pentru depunerea de numerar s-ar putea de asemenea să vă surprindă, în condiţiile în care băncile ar trebui să-şi recompenseze clienţii care le aduc bani. La ING, pentru depuneri numerar la ghişeu în sume mai mici de 5.000 de lei va trebui să achitaţi o taxă de 7,5 lei.

Dacă sunteţi clienţi BCR şi vreţi să depuneţi numerar în conturile altor clienţi BCR, va trebui să achitaţi o taxă de 4 lei pentru sume mai mici de 1.500 lei, 7 lei pentru sume între 1.500 şi 20.000 de lei şi de 10 lei pentru sume ce depăşesc 20.000.

Raiffeisen îşi taxează clienţii chiar şi pentru alimentara conturilor prin viramente. Banca percepe angajatorilor un comision care poate ajunge la 0,4% pentru sumele virate ca salariu.

Comisioane pentru conturi inactive

Conform datelor, românilor nu le prea place să interacţioneze cu banca, limitându-se la 11 tranzacţii de plăţi pe an, comparat cu media din noile state membre UE de 47 de tranzacţii. Cu toate acestea, nici prea puţin nu-i bine, căci puteţi fi taxaţi pentru inactivitate.

La Bancpost, administrarea contului curent inactiv costă până la 10 lei pe lună, comparat cu 3 lei lunar pentru un cont activ. Tot 10 lei este şi comisionul luna perceput de BCR, în cazul în care n-aţi avut rulaje în ultimele 6luni. Un alt comision, tot de 10 lei, este perceput de BNR pentru închiderea conturilor inactive.

Fideli de nevoie

Clienţilor le este dificil să compare ofertele băncilor din cauza lipsei de transparenţă. Astfel, instituţiile de credit nu sunt stimulate să vină cu oferte competitive. Este destul de anevoios să desluşeşti detaliile unei singure oferte, să o aduci la acelaşi numitor cu alte oferte, ca să poţi face comparaţii este aproape imposibil.

Descurajaţi de dificultatea evaluarii alternativelor, clienţii tind să rămână fideli unei singure bănci. Astfel, doar 9% dintre consumatorii din UE au schimbat conturile curente în anii 2007 şi 2008.

Aproape o treime din consumatorii intervievaţi nu pot compara ofertele de conturi curente, structura de taxe şi comisioane fiind de multe ori destul de opacă sau incompletă.

Mai puţină transparenţă înseamnă costuri mai mari

Cele mai scumpe ţări în materie de conturi curente au şi cele mai mici scoruri la transparenţă: cei care îşi deschid cont în Austria, Franţa, Italia şi Spania plătesc cel mai mult şi au cel mai dificil acces la informaţie.

Prezentarea opacă a structurelor de taxe şi comisioane afectează în mod direct consumatorii, aceştia făcând operaţiuni pentru care sunt penalizaţi, deşi nu ştiu. În cazul Germaniei, datele arată că în jur de 65 la sută din investiţiile pe termen lung sunt lichidate prematur de către consumatori, aceştia pierzând aproximativ 25 de miliarde de euro pe an.

DETALII:
Citeşte şi „Băncile încasează 83 de euro de la fiecare deţinător de cont din România”.
Citeşte şi „Comisioane-amendă pentru lipsa trazacţiilor şi închiderea conturilor”.

Modalitatea de calcul

Am calculat ce comisioane vă percepe banca pe an la pachete de bază care includ un cont curent şi un card bancar pentru salarii. Am luat în calcul comisioanele de administrare, cele pentru eliberarea unui extras de cont lunar, câte o interogare a soldului la ATM pe lună şi 12 retrageri de numerar de la bancomate, din care 2 la automate ale altor bănci. Datele privind retragerile au fost fundamentate pe statisticile BNR privind valoarea medie a unei retrageri: 397 de lei. Numărul mediu de retrageri efectuate de fiecare client este cel menţionat în raportul comisiei europene: 12. Potrivit documentului, într-un an, românii fac, în medie, doar 3,4 plăti cu cardul la comercianţi, acestea fiind gratuite.

Costuri BCR (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 0
Comision de administrare lunar: 1.75
Taxa pe extras cont: 2
Taxa pentru interogare sold ATM: 0.2%
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+3.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă 3
Virament în cont deschis la altă bancă 3
Total/an: 66,31 lei

Costuri BRD (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 7
Comision de administrare lunar: 2.94
Taxa pe extras cont: 3
Taxa pentru interogare sold ATM: 0.75
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 3
Virament în cont deschis la altă bancă: 3
Total/an: 104.19

Costuri Raiffeisen (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 5
Comision de administrare lunar: 1.5
Taxa pe extras cont: 0
Taxa pentru interogare sold ATM: 0.3
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 3
Virament în cont deschis la altă bancă: 8
Total/an: 43.51

Costuri Bancpost (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 0
Comision de administrare lunar: 3
Taxa pe extras cont: 2
Taxa pentru interogare sold ATM: 0
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 0
Virament în cont deschis la altă bancă: 6
Total/an: 76.91

Costuri Volksbank (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 12.5
Comision de administrare lunar: 0
Taxa pe extras cont: 0
Taxa pentru interogare sold ATM: 0.5
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 0
Virament în cont deschis la altă bancă: 6
Total/an: 35.41

Costuri CEC (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 0
Comision de administrare lunar: 0.7
Taxa pe extras cont: 1
Taxa pentru interogare sold ATM: 0.3
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.00%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 0
Virament în cont deschis la altă bancă: 5.61
Total/an: 32.97

Costuri ING (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 28
Comision de administrare lunar: 0
Taxa pe extras cont: 0
Taxa pentru interogare sold ATM:
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5% + 2.5. min 5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 0
Virament în cont deschis la altă bancă: 2
Total/an: 44.91

Costuri Unicredit (card+cont curent) (lei)

Comision de administrare anual: 20
Comision de administrare lunar: 0
Taxa pe extras cont: 0
Taxa pentru interogare sold ATM: 1
Extragere de numerar la ATM-ul băncii: 0.20%
Extragere numerar la alte ATM-uri 0.5%+2.5
Virament în cont deschis la aceeaşi bancă: 1
Virament în cont deschis la altă bancă: 5
Total/an: 48.91

Costuri Banca Transilvania (card+cont curent) (lei)

Indiferent care este producţia obţinută de agricultori şi care este preţul de vânzare al materiei prime, alimentele achiziţionate de consumator din magazine nu se ieftinesc sub nici o formă. Este deja o tradiţie ca preţurile să nu mergă niciodată în jos, singura discuţie fiind dacă se pot majora.

Grâu suficient şi ieftin

Producţia de grâu din acest an este una medie, faţă de recordul de anul trecut, dar suficient de mare pentru a acoperi necesarul intern (3,5 milioane de tone) şi pentru a asigura o cantitate importantă pentru export. „S-au obţinut în jur de 5,2 milioane de tone, faţă de cele peste 7 milioane tone produse anul trecut. Oricum, este o producţie bună”, a spus pentru capital.ro ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu. Producătorii vând grâul cu 45-50 bani/kg, chiar mai ieftin decât anul trecut când a fost supraproducţie, dar pâinea nu se va ieftini.

Preţul pâinii nu scade din principiu

„Grâul s-a vândut în ultima perioadă şi cu 42 bani-44 bani per kilogram. Acum este în jur de 50 bani/kg. Vorbesc de grâul panificabil. Preţul la pâine nu va scădea. Este menţinut la acelaşi nivel de 3 ani şi nici anul trecut când a fost producţie şi mai mare de grâu nu s-a înregistrat o micşorare de preţ. Economia gri este vinovată de acest lucru”, a spus pentru capital.ro omul de afaceri Adrian Porumboiu.

Procesatorii spun că nu reduc preţul pâinii pentru că nu sunt convinşi că grâul este de bună calitate. „Am făcut unele analize din care au reieşit unele deficienţe în privinţa calităţilor grâului, dar sperăm că nu vor fi problem cu asigurarea grâului de panificaţie. Nu se pune problema reducerii preţului la pâine”, a spus pentru capital.ro Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN.

Lapte tot mai ieftin, brânză tot mai scumpă

Nici când vine vorba despre lapte situaţia nu se schimbă. Fermierii vând tot mai ieftin materia primă către unităţile de procesare, dar produsele lactate sunt tot mai scumpe în magazine. De acestă dată vina este dată pe comercianţi. Fermierii se plâng că au ajuns să livreze laptele la jumătate de preţ faţă de anul trecut, adică în jur de 0,5-0,6 lei/litru, dar acest lucru nu are nici o influenţă asupra preţului produsului finit.

„Nu se pot ieftini lactatele. Preţul laptelui livrat de fermieri diferă de la o zonă la alta în funcţie de numărul de animale, dar şi de cel al unităţilor de procesare unde poate fi livrat. Problema este că, de exemplu, pentru obţinerea unui kilogram de brânză sunt necesari 10 litri de lapte, la care se adaugă utilităţile, manopera şi alte cheltuieli ale procesatorului. Se ajunge la 10-15 lei, iar restul până la 20-22 lei este partea comercianţilor”, a spus pentru capital.ro Valentin Blănaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.

Vin cu 10% mai mult, dar la fel de scump

Dacă pâinea şi lactatele rămân scumpe, nici o schimbare în bine nu se va înregistra nici la vin. În ciuda faptului că producţia de anul acesta este cu 10% mai mare decât cea de anul trecut, vinul nu se va ieftini.

„Un kilogram de struguri se vinde cu preţuri de la 0,3 lei până la 0,8-1 leu, în timp ce anul trecut se situau între 0,5 şi 1,2 lei. În ceea ce priveşte producţia de vin, aceasta se situează la aproximativ 6 milioane de hectolitri de vin, în timp ce anul trecut a fost de 5,3 milioane de hectolitri. Chiar dacă producţia de anul acesta este cu 10% mai mare ca cea de anul trecut, nu se pune problema scăderii preţurilor la vin. Firmele investesc în promovare şi în promoţii. Deja au apărut campanii de genul reducerii de 20% sau anumite produse oferite premiu”, a spus pentru capital.ro Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

Sârbu ţine la TVA de 5%

În schimb, se tot aduce în discuţie micşorarea TVA-ului pentru alimente la 5%. Dezbaterea se poartă în jurul posibilităţii ca această măsură să reducă preţurile la produsele alimentare de bază. Dar având în vedere tradiţia ca preţurile să nu scadă indifferent de conjunctură, este greu de crezut că acest lucru se va întâmpla dacă se reduce TVA-ul.

Ministrul Agriculturii se încăpăţânează însă să taie din taxă. „Nu vrea nimeni să înţeleagă şi nu-i pot convinge de eficienţa acestei măsuri. Există reţinere şi agresivitate din partea celor care vor să mă convingă ca un produs cu TVA 5% e mai scump decat cel cu 19%. Odată cu aplicarea acestei măsuri se va albi piaţa produselor alimentare, iar preţurile vor începe să scadă. Nu poate nimeni să înţeleagă că abia când se va aplica această măsură se va albi piaţa. Cred eu ca în timp, asta va fi până la urmă soluţia pentru reducerea preţurilor”, a spus ministrul Ilie Sârbu.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Codul Fiscal prevede actualizarea valorii de bază (la care se aplică impozitele) odată la trei anii cu rata inflaţiei. Astfel, creşterea media a impozitelor datorate autorităţilor locale va fi de 20%.

In cazul clădirilor, noua valoare de referinţă pentru metrul pătrat construit este 806 lei, faţă de 669 lei în ultimii patru ani. Cota de impozitare este de 0,1% în cazul persoanelor fizice. Însă, după aplicarea unor coeficienţi pentru rangul localităţii şi zonă - cota poate urca până la 0,26% la apartamentele amplasate central, în oraşe mari.

Spre exemplu, în Capitală, pentru un apartament de patru camere în zona A (ultracentral) se plăteşte acum un impozit de 229 de lei, deci, dacă Consiliul General al Municipiului Bucureşti va fi de acord să crească valoarea impozabilă cu 20%, impozitul va ajunge la 275 de lei. Pentru un apartament de trei camere în zona B (Crângaşi, de exemplu), impozitul este acum de 157 de lei şi va ajunge la 189 de lei. Impozitul la un apartament de două camere din zona C (Berceni) sare de la 101 la 121 de lei, iar pentru o garsonieră din zona D (Rahova) se vor plăti în jur de 85 de lei.

În cazul terenurilor intravilane, amplasate central, impozitul este de 0,89 lei pe metru pătrat, faţă de 0,74 lei în trecut.

Proprietarii de terenuri arabile vor plăti un impozit anual între 36 şi 43 de lei pe hectar.

Şi impozitul anual pentru autoturisme va creşte. Acesta se calculează în funcţie de capacitatea motorului.

Pentru un Logan de exemplu, până acum impozitul era de 49 de lei. Va urca la 56 de lei în 2010. Pentru alte autoturisme cu capacitate cilindrică sub 1.600 de cmc se vor plăti 8 lei pentru fiecare 200 cmc. Intră în această categorie Renault Megane, Skoda Octavia.

În cazul autoturismelor cu capacitate între 1.601 şi 2.000 de cmc, taxa pentru fiecare 200 de cmc sare la 18 lei. De exemplu, pentru un VW Golf se va plăti un impozit de 180 de lei. În ultimii trei ani, taxa a fost de 15 lei/200 cmc.

Posesorii de maşini de teren sau limuzine cu capacitate cilindrică peste 3.000 de cmc vor plăti impozite anuale peste 2.175 de lei. Iar posesorii de SUV-uri cu motorizări între 2.000 şi 2.600 cmc vor fi taxati cu 36 de lei pe fiecare 200 de cmc, faţă de 30 de lei în anii trecuţi. Impozitul pentru un SUV cu motor peste 2.000 de cmc va pleca de la 360 de lei.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Compania Naţională Loteria Română şi-a revizuit în creştere prognoza de profit pentru acest an, de la 145,5 milioane lei la 216,5 milioane lei, pe fondul unor venituri mai mari estimate să fie obţinute din vânzare, conform bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat al companiei aprobat de Guvern şi preluat de Mediafax.

Astfel, veniturile totale ale Loteriei Române sunt indicate în creştere cu 143,3 milioane lei, la un total de 1,47 miliarde lei, obţinute în principal din producţia vândută (1,42 miliarde lei faţă de estimarea iniţială de 1,29 miliarde lei).Alte venituri din exploatare sunt indicate de asemenea în creştere, de la 6,2 milioane lei la 12,3 milioane lei.

Mai puţini angajaţi, salarii mai mari

Cheltuielile totale ale companiei vor creşte cu 72,3 milioane lei comparativ cu estimarea iniţială, la 1,25 miliarde lei. Cheltuielile de personal se ridică la 93,7 milioane lei, din care 67,1 milioane lei pentru salarii. Numărul personalului, prognozat pentru finele anului, este de 3.051 angajaţi, faţă de 3.187 persoane iniţial, cu un câştig mediu lunar de 1.876 lei, faţă de 1.744 lei din bugetul anterior.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Oamenii de afaceri locali au realizat că într-un context dificil în care se pune problema găsirii unor strategii de supravieţuire nu se pot descurca singuri, aşa că apelează la firmele de consultanţă. „Atâta timp cât piaţa merge în derapaj, o companie are nevoie de consultanţi pentru a-şi consolida imaginea şi pentru a-i valida deciziile“, explică Dan Ostahie, proprietarul Altex, motivul pentru care, anul acesta, a angajat o firmă de consultanţă. Ostahie speră că, pe baza sfaturilor pe care le va primi de la consilierii săi, va putea implementa un nou proiect IT şi îşi va restructura financiar compania.

Aura Cadiş, managing consultant la Horvath & Partners, descrie cazul unei alte companii care a apelat la serviciile firmei pe care o reprezintă. „Pierderile ajunseseră la zece milioane de euro. Com­pania livra marfa, dar partenerii de afaceri nu plăteau. Am schimbat întreaga po­li­tică comercială, implementând un sistem de indicatori de risc în evalua­rea clienţilor. Am reuşit să reducem pierderile la opt milioane de euro“, spune aceasta.

Consultanţa de management, pe val

Potrivit Aurei Cadiş, cererea de servicii de consultanţă de management a crescut, în 2009, faţă de anii precedenţi cu aproximativ 20%-25%. Piaţa de consultanţă cu toate componentele ei era evaluată, în 2008, la 460 de milioane de euro faţă de 340 de milioane de euro în 2007, în timp ce numărul jucătorilor din domeniu a depăşit 1.000. Piaţa, în ansamblul ei, ar putea creşte în acest an cu peste 15%. „Constatăm, astfel, un interes sporit din partea companiilor, mai ales a celor cu acţionari români“, spune şi George Mucibabici, preşedintele Deloitte România.

Cum se calculează onorariul

Taxa de consultanţă variază între 100 şi 300 de euro pe zi. „Sunt o serie de factori care influenţează onorariul, precum dimensiunea şi reputaţia firmei de consultanţă, durata şi complexitatea proiectului, aria geografică sau domeniile de competenţă solicitate de derularea unei misiuni“, explică Raluca Hău, manager al Asociaţiei Consultanţilor în Management. Nu doar deplasările în interesul clientului sunt taxate, ci şi convorbirile la telefon sau timpul petrecut pe e-mail în dialog cu acesta. Sunt însă şi oameni de afaceri mai sceptici, care preferă să se bazeze pe propriile lor instincte, considerând că nu au nevoie de sfaturi din partea unei terţe persoane. „Am lucrat cu diverşi consilieri, din România şi din străinătate, dar s-a dovedit că ceea ce mi-au oferit a fost invers proporţional cu ceea ce mă aşteptam să vină din partea lor“, motivează o­mul de afaceri Elan Schwartzenberg.

„Consilierul financiar m-a sfătuit să joc banii pe bursă şi i-am pierdut. Din colaborarea cu consultanţii, două din trei proiecte au reprezentat un pas greşit“, adaugă acesta. Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, recomandă managerilor serviciile unui consilier, dar îi atenţionează ca, la alegerea acestuia, să ţină cont de specializarea şi backgroundul lui.mai multe aici....

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Prin transformarea G20 în noul for de coordonare economică globală şi creşterea influenţei mondiale a marilor economii emergente, precum China şi India, marile puteri ale lumii îşi iau un angajament de cooperare strânsă chiar şi după ce criza financiar va ajunge la final, iar recesiunea se va încheia.

Totodată, adoptarea G20 ca principal consiliu economic mondial ridică întrebări legate de soarta Grupului celor 8 naţiuni puternic industrializate. Unele voci consideră că G8 ar putea să dispară cu timpul, dar diplomaţii aflaţi la Pittsburgh spun că forul îşi va continua activitatea, dar se va concentra pe probleme non-economice.

De la formum ministerial, la "grup al liderilor mondiali"

Structura G20 a fost modificată anul trecut în urma turbulenţelor severe de pe pieţele financiare, devenind dintr-un "forum ministerial" un "grup al liderilor mondiali", notează Reuters.

Chestiunile convenite joi de liderii G20 reprezintă victorii importante pentru preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, care găzduieşte primul summit internaţional important de la învestirea în funcţie de la începutul acestui an.

Obama a insistat, de la câştigarea campaniei electorale de la finele anului trecut, pentru schimbări în arhitectura sistemului financiar global prin care marile puteri să recunoască importanţa Chinei şi altor economii emergente mari.

Statele Unite au propus în acest sens transferarea a 5 puncte procentuale din drepturile de vot din conducerea Fondului Monetar Internaţional de la ţările dezvoltate către cele emergente. Viteza cu care liderii G20 au fost de acord cu această măsură (dacă deciziile preliminare de joi sunt adoptate oficial) este surprinzătoare, pe fondul sensibilităţilor politice care înconjoară subiectul, din moment ce Europa va înregistra cea mai semnificativă "diluarea" a influenţei pe scena globală, se arată în analiza Reuters.

În plus, creşterea puterii globale a ţărilor emergente ar putea ajuta şi eforturile lui Obama pe un alt plan. Liderul de la Casa Albă încearcă, de la începutul mandatului, să determine marii exportatori, precum China, să se concentreze mai mult pe consolidarea cererii interne, pentru a ajuta economiile cu un ritm de creştere mai redus, precum SUA, să găsească noi pieţe de export.

Comunicatul preliminar pregătit de G20 arată şi că liderii celor mai puternice economii ale lumii au convenit ca şeful FMI să fie selectat în funcţie de calificări, şi nu de naţionalitate, decizie semnificativă din moment ce şeful FMI a fost întotdeauna european, iar cel al Băncii Mondiale american, potrivit Reuters.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Lumea de afaceri nu mai este interesată să sponsorizeze lumea sportivă, care altădată era o mină de aur pentru promovarea brandurilor. Milioane sau poate chiar miliarde de oameni de pe întreg globul priveau spectacolul J.O., fapt care le permitea companiilor să atingă o plajă extrem de largă de public.

Nume grele precum Bank of America sau General Motors lipsesc de pe lista sponsorilor oficiali a ediţiei din 2010.

Conform cifrelor publicate de Comitetul Olimpic International, se strâng aproximativ 4,5 miliarde de dolari în timpul perioadelor olimpice din contractele cu sponsorii şi din drepturile de televizare. Comitetul întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a obţine aceşti bani.

Astfel că instituţia va trebui să facă apel la autorităţile din Vancouver pentru a obţine un ajutor financiar.

Problemele nu se opresc aici. Televiziunile nu se mai înghesuie nici ele să obţină drepturi de transmisie a evenimentului. Explicaţia este una simplă: numărul celor care privesc competiţiile este din ce în ce mai mic pentru că generaţiile care vin din spate nu mai sunt interesate de acest tip de emisiuni.

Cu toate acestea, cei de la Comitetul Olimpic rămân optimişti. Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 au fost urmărite de 4,7 miliarde de telespectatori, adică 70% din populaţia globului.

Însă conform unor analişti, această cifră nu este spectaculoasă, dat fiind faptul că evenimentul a avut loc în China, ţara cu cel mai mare număr de locuitori. Aceştia sunt de părere că acest nivel va fi imposibil de atins de acum înainte.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Doar 10% din locurile de muncă identificate de Agenţie necesită studii superioare. Marea majoritate sunt deja clasicele joburi cu salarii mici, la care nu se înghesuie nimeni: confecţioneri îmbrăcăminte, agenţi de pază, operatori, vânzători, şoferi etc.

Criza economică i-a aruncat direct în şomaj pe cei care au absolvit facultatea anul acesta, mare parte din companii renunţând la planurile de extindere, ba chiar operând restructurări.

Recoltă de 260.000 de licenţiaţi

Veştile proaste nu se opresc aici: pe cele 1.366 de locuri de muncă pentru cei cu studii superioare, se vor bate un număr dublu de absolvenţi. Cifra este dublă faţă de anii trecuţi, din cauză că în 2009 şi-au finalizat studiile atât cei care au urmat facultăti pe sistemul vechi (de 4 sau cinci ani), cât şi cei care au prins primul an după sistemul de la Bologna. Capital anunţa un număr de aproape 260.000 de absolvenţi de facultate în 2009.

Sunt oferite doar 2.000 de locuri de muncă în Bucureşti, restul fiind pentru ale oraşe ale ţării:

• Iaşi: 860
• Buzău: 681
• Constanţa: 494
• Timiş: 489
• Bacău: 435
• Arad: 421
• Prahova: 410

Mai conceret, este vorba despre angajaţii Spitalului din Zlatna, judeţul Alba, care ar putea fi trimişi în şomaj din luna octombrie, din cauza faptului că unitatea sanitară nu mai are bani pentru plata salariilor, acumulând, totodată, datorii foarte mari către furnizorii de medicamente şi utilităţi, potrivit conducerii instituţiei.

Managerul Spitalului Orăşenesc Zlatna, Alexandru Olălău, a declarat corespondentului Mediafax, că unitatea medicală aşteaptă fonduri de la bugetul local printr-o rectificare bugetară. În caz contrar nu se vor mai putea plăti nici salarii, nici datorii.

România secolului XXI - spital care găteşte mâncarea la butelie

Spitalul are datorii în valoare de aproape 450.000 de lei, care reprezintă facturi restante la utilităţi, medicamente sau materiale sanitare, dar şi restanţe la plata unor drepturi salariale pentru angajaţi.

În luna august, Spitalul din Zlatna a rămas fără gaz metan din cauza datoriilor mari, care se ridică la circa 65.000 de lei. Pentru bucătărie conducerea unităţii medicale a găsit o soluţie temporară folosind butelii cu gaz pentru prepararea hranei.

În schimb, bolnavii nu pot face baie pe perioada în care sunt internaţi deoarece centrala termică a spitalului funcţionează cu gaz metan.

Spitalul din Zlatna are aproximativ 40 de angajaţi, dintre care doar doi sunt medici specialişti.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Numărul programelor MBA a crescut semnificativ în ultimii ani, mulţi români preferând variantele locale, din cauza serviciului, dar şi pentru că universităţi prestigioase din străinătate au venit aici cu alternative atractive. Studiul efectuat de Daedalus Millward Brown, în colaborare cu Catalyst Solutions, arată că MBA-urile din România încep să fie concurate de cele din străinătate, deoarece renumele programului pare să fie destul de important. Deciziile se dovedesc însă tot mai greu de luat. „Aproape 30% din persoanele care intenţionează să se înscrie la un MBA în următorii trei ani nu s-au hotărât dacă îl vor face în România sau în străinătate, în timp ce 87% nu s-au hotărât asupra unui program anume“, spune Daniel Enescu, director general al Daedalus Group. De obicei, aleg să urmeze un MBA directorii de departamente (middle management), ponderea acestora urcând la 22%, faţă de 8% cât reprezintă absolvenţii care şi-au exprimat ace­eaşi intenţie.

Dorinţa acestora de aprofundare a studiilor a fost temperată de criza economico-financiară. Companiile nu au mai alocat bani pentru plata programelor scumpe, cum sunt MBA-urile, şi nici nu au mai putut majora salariile. „Ştiu manageri cărora angajatorii le măreau salariul cu 20% după finalizarea unui MBA“, explică Rudolf Fedorovici, consultant la ADVICE Human Resources. Pe cale de consecinţă, se poate presupune că aşteptările salariale ale unui candidat cresc odată cu dobândirea statutului de absolvent MBA.

Diploma de MBA nu este o garanţie suficientă

Pe piaţa de recrutare nu se caută, în mod special, candidaţi care să fi absolvit un MBA. Mihaela Perianu, director general la AIMS Human Capital, apreciază că acum, mai mult ca oricând, angajatorii îşi doresc persoane care să genereze rezultate pentru companie. „Nu am primit nicio cerere de la vreun angajator, în care să menţioneze că ar prefera, pe lângă experienţa profesională, şi o diplomă de MBA.“ Cunoştinţele şi competenţele lor sunt însă esenţiale în procesul de selecţie. „Ultimul dintre clienţii noştri caută un CFO care să asiste intrarea în forţă a grupului de firme pe care îl reprezintă. Toţi candidaţii prezentaţi au avut MBA, deşi asta nu a fost o solicitare explicit formulată“, ne exemplifică Rufolf Fe­dorovici.

Cătălin Ilie, consultant la Professional, a observat că mulţi dintre candidaţi sunt, în conti­nuare, preocupaţi să se specializeze în cadrul programelor MBA în management sau în domeniul economico-financiar. „Către programele cu specializare în ma­­nagement se orientează în special cei care preiau o serie de funcţii de conducere în cadrul companiilor la care sunt angajaţi. De cele mai multe ori, aceste programe sunt suportate de către angajator.“ Cel puţin aceasta era regula, până în acest an. Din informaţiile primite de la administratorii programelor MBA din România, rezultă o creştere semnificativă a ponderii persoanelor recent admise care suportă singure toate cheltuielile. Acest lucru nu i-a determinat pe organizatori să reducă taxele de şcolarizare, dar au încercat să găsească diferite variante de flexibilizare a acestora. Toţi spun însă că majoritatea cursanţilor provin din Bucureşti. Dacă luăm în consideraţie rezultatele studiului de la Daedalus, la anul vom asista la schimbări dramatice pe piaţa MBA-urilor din România. Potrivit acestui studiu, bucureştenii sunt mult mai înclinaţi decât cei din provincie către un MBA în străinătate (51%, faţă de 29,5%, cât este media naţională).

41,4% din persoanele care doresc să se înscrie la un MBA aleg programele lansate în România

Ce contează la un MBA

30% din cei care vor să facă un MBA optează pentru străinătate. Românii consideră că renumele programului, preţul şi ţara de acreditare sunt cele mai importante criterii pentru alegerea unui program.

Criza atacă şi programele de master

Am avut candidaţi, admişi la interviu, care au solicitat amâ­narea începerii programului în seria următoare (2010). Faţă de anul trecut, această serie are cu doi participanţi mai puţin.
Professional MBA Project & Process Management

Criza nu ne-a afectat deloc. În acest an, am făcut reduceri la toate costurile programului, între 10% şi 20%. Reducerea se referă şi la cărţi.
MBA Fine University of Wales

Aproape jumătate din studenţi îşi plătesc singuri studiile în acest an. În trecut, aproximativ 70% primeau sponsorizări din partea companiei.
CEU Business School România

Preţul programului a rămas 35.000 de euro. Anul acesta, în urma unui proces de selecţie, vom oferi până la 20 de burse, în valoare de 15.000 euro.
MBA al WU Executive Academy

Oamenii de afaceri conştientizează importanţa învăţării în această perioadă, şi asta se vede în numărul celor care vin către noi, din Bucureşti. Nu acelaşi lucru se întâmplă în ţară, unde decizia de a finanţa acest tip de educaţie se amână.
EMBA Tiffin University.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

„Valoarea locuinţelor vechi luate în considerare de bancă în momentul acordării unui împrumut este la jumătate din preţul listat în piaţă“, a declarat Ion Cătuţoiu, managing partner al agenţiei imobiliare Real Time.

Acesta a spus că preţurile cerute de proprietarii apartamentelor vechi din Bucureşti au crescut în ultimele luni, în special la garsoniere şi locuinţe cu două camere, ca urmare a introducerii programului „Prima Casă”, iar din cauza ofertei reduse de pe piaţă evoluţia ar putea continua.

„Prima Casă”, instrument electoral

Reprezentantul Real Time a prezentat în cadrul deschiderii târgului imobiliar tIMOn un studiu ce relevă că o familie cu două salarii medii, respectiv de circa 1.800 de lei fiecare, poate obţine de la bancă un credit de 57.000 de euro pentru programul „Prima Casă“, sumă cu care ar putea să-şi cumpere o garsonieră sau un apartament cu două camere într-unul dintre proiectele de locuinţe noi din cartierele bucureştene precum Titan, Prelungirea Ghencea sau Colentina.

„Prima Casă este un instrument electoral. Sunt oameni ale căror vise sunt destrămate deoarece se lovesc de o serie de probleme care fac rău şi pieţei imobiliare“, a menţionat Cătuţoiu.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Cu Vodafone 360 „clienţii pot păstra legătura şi împărtăşi experienţe prin intermediul reţelelor sociale, a mesajelor instant, e-mail, vor avea acces la diferite aplicaţii, hărţi, muzică şi pot cumpăra conţinut digital”, a declarat Pieter Knook, directorul de servicii de Internet de la Vodafone Group. Serviciul se sincronizează cu PC-ul sau Mac-ul, toate actualizările de contacte, e-mailurile, fotografiile şi istoricul conversaţiilor făcute, fie acasă pe calculator, fie pe mobil sunt salvate automat.

Reprezentanţii Vodafone au declarat că utilizatorii vor putea salva contacte din telefonul mobil şi de pe reţelele sociale direct pe platforma online Vodafone 360 , folosind sistemul de operare open-source Limo. Vodafone 360 va fi lansat pe două telefoane Samsung şi patru Nokia, în opt ţări europene, până la sfârşitul anului.

Serviciul va fi lansat, anul acesta, în Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania şi Marea Britanie, iar anul viitor în India, Turcia, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Franţa şi România.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro

Potrivit studiului University Ranking realizat de institutul german de cercetare Kienbaum pentru Capital, cel mai bun centru universitar din România este Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Politehnica Bucureşti, alt centru renumit, n-a ocupat decât locul 4 în clasamentul universităţilor cu profil tehnic, iar în topul specializărilor economice ASE Bucureşti a fost depăşită de alte patru centre din provincie!

Majoritatea directorilor de resurse umane care au răspuns până acum solicitărilor capital.ro, au afirmat că universitatea absolvită nu este un criteriu de selecţie şi nu are foarte mare importanţă.

Caroli: „Numele unei facultăţi nu mai reprezintă o garanţie a succesului profesional”

„În momentul de faţă, numele unei facultăţi nu mai reprezintă o garanţie a succesului profesional nici pentru angajat, nici pentru angajator”, ne-a declarat Mihaela Ciobanu, specialist în recrutare în cadrul Caroli. Chiar şi aşa, pentru Caroli este foarte important gradul de implicare al absolvenţilor în parcurgerea studiilor universitare, dar şi forma sub care aceştia au frecventat facultatea (zi, frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă, n.r.). Aceasta subliniază că astăzi companiile sunt interesate cu precădere de experienţa candidaţilor şi mai puţin de studiile absolvite.

„Dacă vorbim despre o poziţie de top management sau senior, un MBA în străinătate reprezintă cu siguranţă un mare plus, dar nu constituie singurul criteriu de selecţie”, mai spune Mihaela Ciobanu.

London Brokers: „Facultăţile private nu sunt decât fabrici de diplome”

Compania London Brokers angajează, în principal, absolvenţi ai facultăţilor cu profil tehnic şi economic la universităţi de stat din România. Întrebat dacă absolvenţii unor facultăţi din străinătate au un avantaj, Ovidiu Demetrescu, directorul de resurse umane, a spus că „nici nu suferă comparaţie”, motivându-şi răspunsul prin faptul că învăţământul autohton nu mai este de calitate.

„Facultăţile private din România nu sunt decât nişte fabrici de diplome generatoare de profituri pentru acţionarii lor şi atât. Absolvenţii care ies de acolo nu au nici măcar cunoştinţe de bază din domeniul lor, dar cel mai grav este că nu au obişnuinţa actului de a învăţa şi de a citi despre un anume subiect, nemaivorbind de slabele abilităţi de comunicare şi de lipsa de competitivitate. În concluzie, cred că vom deveni o naţiune de slugi dacă guvernanţii nu iau măsuri corective pentru ridicarea calităţii învaţământului românesc. Vedeţi exemplul Indiei, care a creeat IIT -urile ca replică la MIT şi care acum a devenit un pol major de atracţie pentru companii high tech, IT, medicină etc”, a declarat Ovidiu Demetrescu pentru capital.ro.

Genco: „Absolvenţii de la stat obţin scoruri mai bune la testele pentru poziţii de specialist”

„Sunt poziţii de specialist pentru care managerii noştri au preferat absolvenţi ai universităţilor de stat. Dar asta nu din cauza unor preconcepţii. Pur şi simplu, intervievând candidaţi din ambele categorii şi testându-le riguros cunoştinţele, statistica noastră internă a dovedit că aceştia sunt mai bine pregătiţi şi că au cunoştinţe mai aprofundate. Exemplul care îmi vine în minte este legat de unele poziţii în domeniul financiar-economic”, a dezvăluit pentru capital.ro Cristina Ilinca, HR director în cadrul Genco. Tot ea afirmă, însă, că nu există niciun fel de diferenţe între absolvenţii din ţară şi cei din străinătate. „În momentul citirii unui CV, decizia de a selecta acel candidat pentru un potenţial interviu nu este influenţată de ţara în care au fost finalizate studiile”, subliniază Ilinca.

Danone: „Statistic, majoritatea angajaţilor provin de la trei universităţi”

Reprezentanţii Danone susţin că absolvirea unei anumite universităţi nu reduce automat şansele de a obţine un job în cadrul companiei. „Toţi candidaţii care aplică pentru posturi care necesită studii superioare şi îndeplinesc acest criteriu vor fi trataţi în mod egal şi fără discriminare. Una dintre valorile companiei nostre este deschiderea. Considerăm că diversitatea este o sursă de bine şi de schimbare pozitivă, o oportunitate constantă”, spune Andreea Monica Mureşan, corporate communication manager în cadrul Danone România.

În cazul Danone, însă, se poate observa un „top” al absolvenţilor din diverse centre universitare. „Din punctul de vedere statistic, se poate constata că majoritatea şi-au finalizat studiile în trei universităţi: Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti”, a declarat Andreea Monica Mureşan.

Orange: „Studiile în străinătate pot fi un atu”

Pe de altă parte însă, Alexandru Andrief, HR business partner în cadrul Orange, spune că studiile universitare în străinătate pot reprezenta un atu. „Studiile în străinătate, în special în cadrul universităţilor de prestigiu, pot reprezenta un avantaj competitiv pentru un viitor angajat. Echipa de recrutare a Orange România urmăreşte însă să identifice în ce măsură studiile universitare sau post-universitare, fie în ţara, fie în străinatate, se imbină cu abilităţile comportamentale cerute de profilul postului şi cu motivaţia candidatului”, afirmă Andrief.

HayGroup: „Nu luăm în considerare absolvenţii facultăţilor private”

„Absolvenţii din România, marea majoritate, au un MBA sau Master în SUA sau ţările din Vestul Europei, sunt numai de la universităţi de stat – centre universitare foarte mari din Bucureşti sau Cluj-Napoca, profile diferite în funcţie de domeniu”, spune Alina Popescu, director de resurse umane la HayGroup. Prestigiul universităţii este un criteriu important într-o companie de consultanţă, „mai ales pentru că absolvenţii vorbesc o altă limbă la perfecţie şi s-au adaptat la culturi diferite, deci se pot adapta rapid la diferite medii de business sau client”.

Alina Popescu recunoaşte direct că nici măcar nu ia în considerare absolvenţii de facultăţi particulare, „pentru că ambiţia este importantă în carieră, iar celor care au intrat la facultăţile particulare le-a lipsit ambiţia de a se pregăti şi de a învăţa pentru a fi unul dintre absolvenţii de facultăţi de stat fără costuri mari de taxe suplimentare”.

Luxten Lighting Company: „Odată ajuns la interviu, contează mai puţin diploma”

„Fiind o companie ce activează în domeniul serviciilor de iluminat, majoritatea angajaţilor cu studii superioare au profil tehnic: energetică, electrotehnică, etc”, spune Silvia Şerbănescu, director de HR la Luxten Lighting Company SA. Aspiranţii la un job în companie care au absolvit o universitate străină au mai multe şanse să fie invitaţi la interviu. „Odată ajuns la interviu, acest lucru este mai puţin important. Contează cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea, etc”, a mai adăugat Silvia Şerbănescu.

Alison Hayes România: „Nu am făcut niciodată diferenţe în funcţie de facultatea absolvită”

„Majoritatea angajaţilor companiei Alison Hayes sunt absolvenţi de Drept, ASE, Medicină sau Management. Mulţi au şi MBA/ACCA sau diferite alte specializări, în funcţie de profil”, spune Corina Neagu, head of HR la Alison Hayes. Deşi universităţile de peste hotare nu îi impresionează foarte mult, acestea pot reprezenta un avantaj doar dacă au absolvit la profilul căutat, însă contează şi experienţa, referinţele, cunoştinţele şi abilităţile dobândite.

„Din punctul meu de vedere, ca om cu peste 5 ani de experienţă în recrutare, nu am făcut niciodată diferenţe pe baza facultăţii şi părerea mea este ca nu ar trebui să conteze asta”, a completat Corina Neagu.

Eurolines Cards: „Contează mai mult experinţa decât diploma”

„Dat fiind specificul activităţii, la noi sunt solicitate în majoritate studii economice – ASE sau juridice. Pentru alte poziţii (vânzări, IT, etc) se cer studii conform cu fişa postului”, spun reprezentanţii Eurolines Cards. Din punctul acestora de vedere, sunt mai importante calităţile, experienţa şi realizările decât ce scrie pe diplomă.

Impact SA: „Se acordă mai mult credit unei persoane care are şi practică în străinătate”

Angajaţii companiei de dezvoltare imobiliară Impact SA se împart în trei categorii mari: 30% sunt absolvenţi de Politehnică, 30% absolvenţi de ASE şi 30% absolvenţi de Construcţii (UTCB) şi doar 10% alte facultăţi. Dacă încearcă să se angajeze la această companie, un candidat care are studii în străinătate este mai bine văzut decât unul care a terminat facultatea în România. „Nu neapărat în mod corect, dar există tendinţa de a supraaprecia studiile în strinătate. Se acordă mai mult credit unei persoane care are şi practică în străinătate”, explică Daniel Țoghină, director de HR.

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro