În valori absolute, chiria medie a coborât de la 465 euro/lună, în 2006, la 354 euro/lună, în prezent, conform băncii elveţiene. Pe de altă parte, chiriile minime pentru apartamentele cu trei camere luate în calcul de UBS, alături de cele cu patru camere, rămân la niveluri ridicate. Din acest punct de vedere, Bucureştiul se situează, anul acesta, pe locul doi în regiune, după Varşovia, cu o chirie medie de 492 euro/lună, chiar dacă nivelul este mai jos cu circa 70 de euro faţă de cel înregistrat acum trei ani.

Trebuie însă remarcat faptul că valo­ri­le chiriilor sunt neadaptate veniturilor salariale ale românilor. Salariul mediu brut pe economie este de doar circa 450 de euro, aproape jumătate din cel obţinut de polonezi, cifrat la 780 de euro.

Conform datelor centralizate de portalul magazinuldecase.ro, chiriile pentru apartamentele cu trei camere au scăzut, în doar 30 de zile, între iulie şi august, cu 4,5%. În ceea ce priveşte celelalte tipuri de apartamente, scăderi s-au înregistrat şi la garsoniere, cu 2,9%, dar şi la apartamentele cu două camere, proprietarii pretinzând sume mai mici cu 2,5% faţă de luna iulie a acestui an. Analiştii pieţei de profil prognozează că, până la sfârşitul acestui an, vom asista la o scădere a chiriilor de încă cel puţin 15%.

Deşi scumpă raportată la salarii, piaţa chiriilor din Capitală este pe locul şase în regiune, cu un nivel mediu de 354 euro/lună. Analiştii se aşteaptă la o scădere cu 15% în următoarele trei luni.

Pentru apartamentele cu trei camere, chiriile minime plătite de bucureşteni sunt de 492 de euro, situându-se pe locul al treilea ca mărime în Europa Centrală şi de Est, potrivit studiului Prices and Earnings, realizat de banca UBS. Valoarea chiriei a scăzut cu 12% faţă de precedentul studiu al instituţiei financiare (în 2006), când chiria minimă era de 548 euro/lună. „Pentru ca cifrele să fie cât mai exacte, am luat în calcul standardele din fiecare oraş suprafeţele, instalaţiile, vecinătăţile şi costul vieţii“, spun reprezentanţii UBS.

Cele mai mari chirii pentru trei camere se plătesc în Londra, peste 1.300 euro/lună, iar cel mai ieftin este în Tallin, capitala Estoniei, cu 291 euro. În acest top, Bucureştiul se clasează în partea inferioară, cu 492 de euro lunar, dar este pe locul al treilea în centrul şi estul Europei, după Viena şi Varşovia. Situaţia diferă în privinţa salariilor. Potrivit Eurostat, anul acesta românii erau penultimii în Europa la salariul minim, cu 153 euro/lună, în vreme ce polonezii au un câştig minim lunar de 281 euro, iar maghiarii, aflaţi pe locul al patrulea, câştigă 270 de euro.

Chiria medie de pe piaţă schimbă topul

În privinţa chiriilor medii, capitala României se poziţionează în grupul ora­şelor europene ceva mai ieftine, cu o medie a pieţei de 354 de euro lunar pe toate tipurile de locuinţe scoase la închiriat. Pe piaţa internă, deşi chiriile au scăzut în acest an cu procente cuprinse între 20% şi 40%, chiar în condiţiile în care toamna cererea creşte prin venirea studenţilor, nivelul acestora rămâne superior veniturilor, indiferent că e vorba de salariul minim (153 euro/lună, Eurostat) sau cel mediu (330 euro/lună, INS).

Practic, în funcţie de profilul chi­ri­a­şului, apartamentele cu trei camere sunt tentante pentru tinerii care pot împărţi astfel cheltuielile. La fel şi pentru familii cu copii, ale căror venituri permit plata chiriei în perioada în care aşteaptă obţinerea finanţării bancare pentru achi­ziţia unei locuinţe.

Problema pe piaţa internă a chiriilor, dincolo de pretenţiile încă destul de ridicate ale proprietarilor, constă în dezvoltarea la negru a acestui segment. Cazurile în care se încheie contracte ferme sunt încă destul de rare. Astfel, dincolo de sumele mari pierdute de buget prin neplata impozitelor aferente, piaţa nu poate fi contabilizată corect, iar stabilirea unor preţuri de referinţă este destul de dificilă. Astfel, singurul instrument aflat la îndemână ia în calcul pretenţiile proprietarilor, şi nu chiria reală.

În ceea ce priveşte poziţionarea Bucu­­­reştiului în partea a doua a topului chi­riilor medii, unul dintre motive este şi introducerea costurilor de locuit (în­tre­ţinere, electricitate etc.) în valoarea chiriilor calculată de UBS, acestea fiind încă ceva mai reduse în România în comparaţie cu alte ţări europene.

„Chiriile au avut o evoluţie cel puţin bizară; când vânzările au intrat în perioada moartă, au crescut brusc. Acum, asistăm la o scădere fără precedent, apartamentele cu trei camere ajungând pentru prima oară la sub 600 de euro lunar“, spune Nimrod Zvik, director marketing Be Igloo. Acesta consideră că în perioada următoare chiriile ar mai putea scădea cu circa 15%, în condiţiile în care piaţa vânzărilor îşi va reveni.

sursa:www.capital.ro