Cât costă pregătirea maşinii pentru iarnă?

Pregătirea maşinii pentru sezonul rece are o importanţă majoră în privinţa suguranţei în trafic. Astfel, echiparea cu anvelope de sezon şi pregătirea din timp a altor câteva detalii pot duce la evitarea problemelor cauzate de frig, zapadă şi gheaţă.

Pregătirea pentru iarnă poate începe cu o vizită la service, pentru şoferii mai puţin familiarizaţi cu domeniul auto. La service-urile din Bucureşti, tariful de verificare pentru iarnă a unui autoturism începe de la circa 50 de lei şi poate ajunge la aproximativ 100 de lei.

Anvelopele

Cel mai important lucru îl reprezintă echiparea automobilului cu anvelope corespunzătoare temperaturilor de afară. Specialiştii în service recomandă cauciucurile de iarnă încă din perioada în care temperatura variază între 7 şi 0 grade celsius. Acestea oferă un control şi o stabilitate sporită pe zăpadă şi gheaţă, datorită amestecului mai moale de cauciuc.

Este important ca anvelopele de iarnă să fie montate pe toate cele patru roţi, sau cel puţin pe două, în cazul în care bugetul este redus. De asemenea, este importantă presiunea aerului din anvelope. Presiunea trebuie verificată de două ori pe lună, pentru că la temperatura de -20 de grade, cauciucurile au o presiune mai mică cu 0,5 bar faţă de temperatura de 0 grade.

În funcţie de marcă şi caracteristici, preţurile anvelopelor de iarnă pornesc de la circa 100-150 de lei/bucată şi pot trece uşor peste 2.000 de lei în cazul anvelopelor cu "pretenţii", oferite de mărci consacrate. Schimbarea anvelopelor şi echilibrarea roţilor este posibilă, în service-urile din Bucureşti, contra sumei de 150 - 200 de lei.

Ulei şi antigel

Pentru ca temperaturile scăzute din timpul iernii să nu afecteze caracteristicile uleiului de motor, este important ca acesta să fie schimbat, iar vâscozitatea trebuie să fie potrivită funcţionării în condiţii de temperaturi scăzute.

De asemenea, amestecul de antigel şi apă din radiatorul maşinii trebuie verificat pentru a eviza fisurile ce pot apărea din cauza îngheţului.

Preţurile pentru uleiurile de motor recomandate iarna sunt cuprinse între 13 şi 80 de lei/litru. Pe de altă parte, antigelul este mai puţin costisitor: Preţurile pot varia în hypermarket-uri între 20 lei/cinci litri şi 10 lei/un litru, în funcţie de concentraţie. Schimbarea uleiului şi a filtrului se poate face la un preţ ce se încadrează între 200 şi 300 de lei, inclusiv manopera, pentru un autoturism cu motor de 1,4 - 1,6 litri.

Întretinere

La temperaturi scăzute, bateriile maşinilor îşi pierd mult mai repede capacitatea, iar dacă încă din timpul toamnei acestea dau semne de slăbiciune este recomandată înlocuirea lor. Preţurile încep de la 120 de lei şi pot trece de 1.000 de lei.

Nu trebuie uitată verificarea curelelor şi a furtunelor, a ştergătoarelor şi a lichidului pentru curăţat parbrizul, precum şi a garniturilor de cauciuc. Toate acestea pot aduce costuri suplimentare dacă sunt uzate şi nu sunt schimbate la începutul sezonului rece.

În caz de necesitate

Niciodată nu strică o pregătire minuţioasă a călătoriilor făcute iarna cu maşina, chiar dacă acest lucru presupune un efort financiar în plus.

Portbagajul maşinii trebuie să conţină cel puţin câteva articole care s-ar putea dovedi deosebit de utile în cazul în care autoturismul este împotmolit în zăpadă, sau trebuie să traverseze porţiuni de drum îngheţat.
Cele mai importante sunt lanţurile pentru zăpadă, saculeţul cu nisip sau sare antiderapanta, lopata, racleta şi spray-ul pentru dezgheţat încuietorile. Toate acestea ar putea costa în total circa 150-200 de lei.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro


Posted on 23:34 by Dl. Calin and filed under , , | 0 Comments »
Cea mai aglomerată zi în magazine - 23 decembrie


Visa Europe se aşteaptă ca luni, 30 noiembrie, să se înregistreze cele mai multe cumpărături pe Internet din acest an, prin 4,5 milioane de tranzacţii, şi că cea mai aglomerată zi din 2009 în magazinele clasice va fi 23 decembrie, datorită achiziţiei de cadouri de Crăciun.

"Cei mai mulţi clienţi vor alege să ia cadouri şi să îşi facă la timp cumpărăturile de Crăciun. Se aşteaptă ca peste 318 milioane de euro să fie cheltuiţi (luni, pe Internet, n.r.) de deţinătorii de carduri Visa în Europa, două treimi din această sumă fiind pe carduri de debit. Volumul tranzacţiilor pe internet este aşteptat să urce cu 13%, comparativ cu aceeaşi zi a anului trecut", se arată într-un comunicat al Visa.

Visa îşi bazează estimările pe datele privind volumul tranzacţiilor de până în prezent şi pe comportamentul de plată în preajma Crăciunului din anii anteriori.

Astfel, în ultimii doi ani cea mai aglomerată dată pentru cumpărăturile online a fost ziua de luni de la începutul lunii decembrie.

"Anul trecut, 1 decembrie a fost cea mai aglomerată zi pentru comerţul electronic, cu peste 280 milioane euro cheltuite pe cardurile Visa în Europa. Creşterea continuă a cheltuielilor pe internet este indicată şi de faptul că volumul tranzacţiilor pe carduri Visa a depăşit deja punctul de vârf din 2008 în data pe 2 noiembrie 2009. (...) La fiecare 9 euro cheltuiţi în Europa, 1 euro este pe un card Visa", se menţionează în comunicat.

220.000 de euro vor fi cheltuiţi la fiecare minut

Circa 4,5 milioane de tranzacţii vor fi efectuate pe 30 noiembrie, cea mai plină perioadă pentru tranzacţiile online fiind aşteptată în jurul prânzului, cu un alt vârf al tranzacţiilor în jurul orelor 19:00. "Creşterea faţă de 2008 este de 16%. În timpul zilei, 220.000 de euro vor fi cheltuiţi pe cardurile Visa la fiecare minut", se mai arată în comunicat.

În ultimul an s-a remarcat o creştere continuă a comerţului electronic pe cardurile Visa, în ciuda recesiunii, iar în 2 noiembrie s-a depăşit cea mai aglomerată zi din 2008, a declarat directorul comercial al Visa Europe, Steve Perry.

În magazinele fizice, ultima vineri sau sâmbătă de dinaintea Crăciunului sunt de regulă cele mai aglomerate zile de cumpărături, dar întrucât Crăciunul va fi sărbătorit în acest an într-o zi de vineri, Visa Europe estimează că cea mai plină zi va fi miercuri, 23 decembrie. Visa se aşteaptă să proceseze peste 27 milioane de tranzacţii în Europa, în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, doar în această zi, în creştere de 9% faţă de 2008. Cea mai aglomerată perioadă este aşteptată între orele 11:00 şi 24:00.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro
Posted on 10:38 by Dl. Calin and filed under , , | 0 Comments »
ROMÂNIA DUPĂ 20 DE ANI: Distracţiile românilor pe vremea comunismului

Nu odată am auzit în ultimii 20 de ani nostalgici care să pună faimosul verdict: „Înainte era mai bine!”. Oameni care şi-au trăit tinereţea în comunism - cei mai frumoşi ani -, care s-au distrat copios în liceu sau în studenţie, care şi-au întemeiat familii, s-au relaxat la munte sau pe litoral după extenuantele întreceri socialiste, care au încercat să trăiască cât mai intens o viaţă plină, mai ales în deceniul 8, de frici şi de interdicţii. capital.ro vă prezintă principalele distracţii ale românilor în perioada comunistă.

The Communist Party: petrecerile în perioada comunistă

Petrecerile clasei muncitoare din perioada comunistă se desfăşurau, adesea, de sărbătorile religioase, pentru a distrage oamenii de la biserică. Fiecare uzină avea clubul ei, care exploata talentele artistice ale muncitorilor şi le oferea seri dansante pentru socializare. Intelectualii se distrau prin case, în grupuri exclusiviste, panicaţi de securitate, cu benzi de magnetofon, casete video închiriate şi cu băutură. Cei cu prieteni africani veniţi la studii se puteau distra, ocazional, cu un joint sau o linie de coca. Citeşte mai mult...

Desenele animate, cu porţia de la partid

Desenele animate erau altceva în perioada comunistă. Dacă puştii „tehnofreaks” de azi s-au plictisit şi să zapeze printre canalele după personajele lor de desene favorite, preferând să le animeze ei, personal, cu controllerul de la Wii, pe vremea aceea nu doar copiii, ci toată familia îşi făcea planurile de peste zi în funcţie de programul de desene de la televizor.

Culmea, multe desene animate erau cenzurate. Olive din „Popey Marinarul” a avut ghinionul să semene cu Elena Ceauşescu, motiv pentru care a fost exclusă de pe micile ecrane comuniste, la fel şi cei „101 dalmaţieni”, care instigau copiii să adopte animale de casă, un obicei burgez dezgustător din punctul de vedere al stilului de viaţă comunist. La rândul lor, Tom şi Jerry erau considerate nişte personaje prea violente. Citeşte mai mult...

Cluburile studenţeşti - puţinele locuri de distracţie pentru tineri

Distracţia şi viaţa de noapte pe vremea lui Ceauşescu erau împărţită pe clase sociale: copiii nomenclaturiştilor şi străinii aveau discoteci şi baruri de noapte speciale, precum Melody, Altantis şi barurile din marile hoteluri. Tineretul din clasa medie avea cluburile studenţeşti. Acestea au fost, înainte de Revoluţie, unele din puţinele locuri unde lumea se putea distra şi se putea manifesta în voie.

În Bucureşti, existau Casa de Cultură Studenţească „Grigore Preoteasa” - înfiinţată în perioada interbelică -, clubul politehnicii 303, Club A - al Arhitecturii, Clubul „Nicolae Iorga” al ASE, clubul Universitas - de pe Schitu Măgureanu etc. Citeşte mai mult...

Litoralul românesc, deliciul verilor de altădată

Înainte de Revoluţie, oamenii apreciau mai mult decât acum concediul. Vacanţa era vacanţă, şi toată lumea îşi lăsa grijile acasă. Puţini erau aceia care aveau maşini, astfel că trenul era principala conexiune cu marea. Iar cei care veneau cu maşina, din colţurile cele mai îndepărtate ale ţării, făceau adevărate „road-tripuri” până pe litoral. Tot pe litoral. românii aveau şanse să prindă, la restaurantele hotelurilor, delicatese rare în magazinele din oraşe: Pepsi, salam de Sibiu, fripturi...

Biletele se achiziţionau din timp. Se vindeau exclusiv sejururi, nu se punea problema turismului de weekend sau a celui spontan, pentru că, atât în sezon, cât şi în extrasezon, hotelurile erau pline. Biletele se luau în special prin sindicat, iar dacă nu le achiziţionai din timp, şansele să mai prinzi locuri libere, chiar şi în extrasezon, se apropiau de zero. Citeşte mai mult...

Cinematografia românească în perioada comunistă: multe săli, puţine filme

Cinematografia şi cultura cinematografică a românilor din perioada comunistă se împart în două perioade. Una glorioasă, în care veneau toate filmele bune de pe mapamond, de la studiourile hollywoodiene până la filmele de nişă din ţările estice, înainte de prima jumătate a anilor 1970, şi o perioadă de secetă cumplită în care rulau doar filme din blocul sovietic, pentru că regimul a tăiat toate investiţiile în filme noi. Citeşte mai mult...

Băutul în comunism - orar: 10-22

Dacă în capitalism ieşirea „la o băută” e o afacere non-stop, pe vremea comunismului principala limitare pentru petrecăreţi o reprezenta orarul de servire foarte strict, de la 10 dimineaţa şi până maximum la ora 12 seara. Nici varietatea băuturilor nu era una deosebită, însă nostalgia vremurilor de odinioară dă savoare sortimentelor locale de dinainte de ’89. Citeşte mai mult...

Cărţile bune, evadarea din comunism

Într-o perioadă în care regimul politic încerca să pună stăpânire pe gândurile oamenilor, lectura era privită ca o evadare. Se stătea ore în şir la coadă la cărţi şi tirajele medii erau de ordinul sutelor de mii de exemplare. „Cel mai iubit dintre pământeni” de Marin Preda sau cartea cu motanul Arpagic de Ana Blandiana erau ţinute în dulapuri cu uşi închise, iar în biblioteci erau afişate cărţile prietenoase cu regimul. Citeşte mai mult...

Sistemul Home Cinema în variantă comunistă: afacerile cu aparate şi casete video

Un aparat video costa cât o Dacie, pe vremea lui Ceauşescu. Însă, în condiţiile în care programul TV era limitat la doar două ore de emisie tv pe zi, şi acelea cu program impus despre realizările regimului, orice alternativă era o binecuvântare. Oficial, nu se făceau importuri şi nu se comercializau aparate video în magazinele pentru popor (mai apăreau în shop-urile destinate străinilor şi la care aveau acces şi diplomaţii). Însă exista o piaţa informală care era înfloritoare. Citeşte mai mult...

Cenaclul Flacăra, Woodstock-ul socialismului

Într-o vreme în care programul la TV nu era decât un lung pomelnic de realizări măreţe, cinematografele dădeau filme comuniste luate în regim barter din URSS, iar barurile se închideau regulamentar până la 10 seara, Cenaclul Flacăra a încălzit tineretul condamnat la cravata de pionier şi la carnetul de UTC cu iluzia că ceva-ceva se schimbă. Controversată şi pe vremea comunismului, şi după, mişcarea de care se leagă numele poetului Adrian Păunescu a fost, asemenea multora dintre cântecele pe care le promova, un „cover” după euforia Woodstock-ului american, interpretat, în stil românesc, cu compromisuri şi exagerări uneori, dar şi cu mult curaj şi mult talent, alteori.

Peste 10 ani de existenţă, peste 1.600 de spectacole, sute de nume aduse din spatele scenei în căutarea revelaţiilor, zeci de mii de oameni uniţi de o euforie şi de o pasiune ce contrasta flagrant cu formalismul serbărilor de 23 August şi zeci de cântece fără moarte în sufletele celor care le-au fredonat în nopţile meschine ale anilor ’70 şi ’80. Deopotrivă tribună pentru manipulări şi pentru teribilisme, Cenaclul Flacăra rămâne cel mai important fenoment de masă cu filiaţie culturală din perioada comunistă. „Un fenomen cu foarte multe nuanţe”, după cum l-a descris chiar Adrian Păunescu pentru capital.ro. Citeşte mai mult...

Cum trăgeam cu ochiul la emisiunea vecinului

În ultimii ani ai comunismului, românii aveau parte de doar 3 ore de program TV, în timpul săptămânii, la care se mai adăugau sâmbăta şi duminica, câteva ore după amiază. În zilele săptămânii, unicul canal al televiziunii naţionale avea program doar între orele 19 şi 22, program care, între cele două telejurnale, conţinea cuvântări ale lui Ceauşescu şi reportaje despre măreţele realizări de la noi şi/sau din alte ţări comuniste. Rareori câte un film, iar desene animate erau doar sâmbătă şi duminica.

În aceste condiţii, românii trăgeau cu ochiul la televiziunile vecinilor. Norocoşii apropiaţi de graniţe puteau „prinde” bulgarii, ungurii sau sârbii doar cu antena de pe bloc, care capta semnalul de la emiţătoarele de peste graniţă, iar românii din oraşele mai îndepărtate foloseau amplificatoare de bandă largă, prin care puteau recepţiona semnalul chiar de la aproape 200 de kilometri de graniţă. Se crease o adevărată industrie a acestor dispozitive, oamenii cumpărau amplificatoare din comerţ, pe care le adaptau apoi să „prindă” posturile TV din Bulgaria, Iugoslavia sau Ungaria. Terasele blocurilor erau pline de antene gigantice, ştiut fiind că un semnal mai bun se obţinea de la o antenă cu cât mai mulţi elemenţi. Citeşte mai mult...

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 10:27 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Plata facturilor în magazinul din colţ provoacă dependenţă

Principalii trei ju­că­tori de pe piaţa POS-urilor Payzone, PayPoint şi PayUpau instalat anul acesta la co­­mercianţi aproape 3.500 de ter­minale care permit plata unor servicii. Doar reculul tranzacţiilor de reîncărcare a cartelelor te­le­fo­nice le-a stricat socotelile.

Consumatorii români şi-au depăşit reticenţele legate de plata electronică a facturilor. Companiile care instalează terminale ce oferă posibilitatea efectuării de plăţi către furnizorii de servicii raportează venituri în creştere şi îşi măresc încontinuu numărul de unităţi instalate. „În prezent, compania noastră operează tranzacţii electronice cu numerar prin intermediul a 11.300 terminale instalate la nivel naţional, prin colaborări cu peste 3.200 distribuitori şi parteneri de retail“, spune Cristina Constantin, director comercial al companiei Payzone. Deşi contractarea pieţei se simte în rezultatele financiare, jucătorii rămân optimişti în privinţa creşterilor viitoare. Cifra de afaceri a Payzone se va diminua, până la sfârşitul anului, cu 10%-15% faţă de 2008, dar compania continuă să investească în dezvoltare: anul acesta s-au instalat circa 1.000 de noi terminale. Studiate mai în amănunt, cifrele companiei relevă şi alte progrese: numărul comercianţilor atraşi în reţea a crescut, anul acesta, cu o medie lunară de 20%, în timp ce numărul tranzacţiilor s-a majorat cu o medie lunară de 22%.

Privind la competitori, numărul POS-urilor operate de PayPoint a crescut cu 13% în 2009, la 2.260, acestea procesând peste trei milioane de tranzacţii (plăţi facturi). De asemenea, PayUp a instalat 2.000 de terminale de la începutul anului. „Mai importantă decât numărul terminalelor este performanţa fiecăruia“, spune Luís Janeiro, CEO la PayUp Group. „Îi ajutăm pe retaileri prin lansarea de noi servicii care să le aducă profituri. Nu vom introduce servicii care să îi împovăreze fără să aducă un profit“, mai spune ea.

Nu totul a mers însă la fel de bine, un segment care aducea venituri importante acestor operatori scăzând dramatic: reîncărcarea electronică a cartelelor de telefonie. PayUp raportează o scădere a veniturilor din această piaţă, deşi evită să facă publică o cifră. Însă pentru PayPoint reculul a fost mai evident, traducându-se printr-o diminuare cu 12% a veniturilor la nivel internaţional. „Scăderea a fost generată de tendinţa descrescătoare a volumului de tranzacţii de încărcare electronică, rezultată în principal din politica operatorilor de telefonie de a oferi timpi mai mari de convorbire pentru acelaşi preţ sau pentru un preţ inferior“, este explicaţia oferită de companie.

O pâine, vă rog! Şi factura la lumină

 Şi totuşi, de ce ar accepta un comerciant instalarea unui POS în unitatea sa? În primul rând, din raţiuni financiare. Operatorii acestor POS-uri semnează contracte cu furnizorii de servicii pentru a accepta plata facturilor la terminalele lor în schimbul unui comision. Din acesta, o parte merge şi la comerciant, asigurându-i un venit relativ constant. „Atragerea unor noi clienţi, creşterea vânzărilor pentru produsele oferite cu până la 20% (conform studiilor) şi fidelizarea clientelei prin oferirea unui serviciu cu valoare adăugată“, enumeră Cristina Constantin o parte din beneficiile retailerilor. Şi reprezentantul PayUp admite că firma este foarte atentă la selecţia retailerilor cu care colaborează. „Un studiu efectuat anul trecut în Marea Britanie evidenţiază că acei clienţi ai magazinelor care plătesc şi facturi la punctele de plată PayPoint trec pe la magazin de până la 25% mai des decât clienţii obişnuiţi. Aceiaşi clienţi cheltuiesc săptămânal cu până la 72% mai mult decât clienţii care nu plătesc facturi“, conchide Dogariu.

 Planurile includ extinderea reţelei până la 2.900 de puncte de plată la nivel naţional, până la 31 martie 2010.
Mugur Dogariu, managing director, PayPoint România

68,5 milioane de euro este cifra de afaceri înregistrată de Payzone din cele 11.300 de puncte de plată pe care le operează în ţara noastră

Plăţi cu cardul

Conform BNR, numărul de terminale electronice de plată instalate de bănci în ţară a scăzut uşor anul acesta, cu 2,47%, la 96.434 de unităţi, fiind o premieră a ultimilor ani. Nu înseamnă însă neapărat că sunt magazine care au renunţat la a accepta plata cu cardul, ci doar că băncile au urmărit cu mai multă atenţie eficienţa acestora. Valoarea tranzacţiilor la POS-uri prin carduri emise de bănci a însumat, în intervalul iulie - septembrie, 2,78 miliarde de lei, cu 9% peste suma din aceeaşi perioadă a anului trecut.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 11:23 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »

Tăriceanu: Filmul reflectă adevărul, Băsescu a regretat ulterior

Fostul premier susţine într-o postare pe blogul său, că deşi nu a văzut momentul în care Traian Băsescu l-ar fi lovit pe un copil la Ploieşti în timpul unui miting în 2004, crede că acesta a fost real, pentru că Băsescu însuşi şi-ar fi recunoscut greşeala.“Filmul prezentat în aceste zile la televiziunile din România reflectă adevărul, chiar dacă nu am vazut exact ce s-a întâmplat între Traian Băsescu şi acel copil, în timpul mitingului electoral de la Ploieşti. Ţin minte foarte clar ce s-a întâmplat după aceea. Am părăsit locul concertului într-un microbuz, împreună cu Traian Băsescu şi cu câţiva lideri ai PNL și ai PD. Atunci, a început o discuţie despre faptul că Traian Băsescu ar fi lovit un copil în timpul concertului. Pe acest fond s-a manifestat o preocupare foarte serioasă din partea lui Traian Băsescu personal faţă de acest gest al său, la care el s-a referit ca fiind o greşeală", povesteşte Tăriceanu pe blogul său.

Tăriceanu îşi aminteşte şi de faptul că povestea ar fi fost comentată atunci de presa. "Pe de altă parte, acel fapt era comentat şi de unii ziarişti aflaţi în apropierea scenei, în condiţiile în care în acea zonă fuseseră mai multe camere de luat vederi. Din această cauză, personal chiar am rămas cu impresia că unele suporturi media au făcut referire la acest subiect încă din 2004. M-am dus acasă în acea seară gândindu-mă la modul în care ar fi trebuit conceput un mesaj de scuze din partea lui Traian Băsescu pentru a doua zi. Totodată, mă întrebam în cel fel şi cât de brutal îl lovise pe acel copil. Am fost mirat în zilele următoare, atunci când am văzut că presa nu a relatat despre acest fapt. Am sperat că este posibil să nu fi fost un incident chiar atât de grav, pe cât mi se crease impresia. Timpul a trecut şi uitarea părea că s-a aşternut peste eveniment/incident. Cine mai credea că povestea va ieşi la suprafaţă intr-un astfel de moment ... Poate decisiv!", afirmă fostul preşedinte al PNL.

sursa:www.realitatea.net
parteneri:www.reklama360.ro
Posted on 10:44 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Un expert explica



sursa:www.youtube.com
Posted on 23:57 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Cea mai mare despagubire platita de ING Asigurari - 382.000 de lei

ING Asigurari, cel mai mare jucator din piata asigurarilor de viata, a platit anul acesta cea mai mare despagubire din istoria companiei, 382.000 de lei, pentru un deces din motiv de boala.

ING Asigurari de Viata a observat, in urma unei analize asupra propriului portofoliu, faptul ca, in medie, familiile de romani au nevoie de un sprijin financiar de aproape 20 de ori mai mare decat salariul mediu pe economie, pentru a depasi situatia confruntarii cu un eveniment nefericit.

Astfel, in portofoliul de asigurari incheiate la ING Asigurari de Viata, nivelul mediu al sumei asigurate (care exprima nivelul de protectie si este o suma stabilita inca de la inceput si garantata prin contract) este de peste 26.600 de lei, comparativ cu 1.359 de lei, cat este in prezent castigul salarial mediu nominal net.

"Persoanele care incheie o asigurare de viata se gandesc in primul rand sa le asigure celor dragi un ajutor financiar acoperitor pentru situatia in care ei nu ar mai putea sa contribuie la veniturile gospodariei. Aceasta este de fapt esenta asigurarii de viata", a declarat Cornelia Aurelia Coman (foto), director general ING Asigurari de Viata si presedinte al consiliului de administratie al ING Fond de Pensii.

Ea a explicat ca doar anul acesta 3.150 de familii au primit din partea asiguratorului suportul financiar necesar pentru a depasi decesul sau imbolnavirea unui membru al familiei, care avea incheiata o polita la ING.

Citeste aici rezultatele ING Asigurari de Viata la 9 luni.

Pentru portofoliul de contracte incheiate, ING Asigurari de Viata a platit clientilor in 2009 beneficii pentru decese si clauze de sanatate de aproape 10,4 milioane de lei. Din aceasta suma totala, aproape 67% este reprezentata de despagubiri platite pentru decese.

Pe de alta parte, peste 50% din totalul sumelor platite de comapnie in 2009 pentru clauze de sanatate sunt beneficii aferente planurilor cu investitii si celor de economisire – produse considerate uneori, in mod eronat, ca fiind destinate exlcusiv acumularii unor sume de bani.

„Protectia financiara este un beneficiu accesibil unui public larg. Spre exemplu, politele de viata cu componenta de protectie (care acopera in primul rand riscuri esentiale, precum invaliditatea sau decesul) implica un efort financiar redus, fiind cele mai ieftine”, se mentioneaza in comunicatul companiei.

Clientii ING care au incheiat asigurari exclusiv pentru a beneficia de protectie financiara platesc lunar o prima medie de 75 de lei, conform comunicatului.

La ING Asigurari de Viata, prima minima anuala pentru un plan de protectie este de 400 de lei, adica putin peste 33 lei pe luna. Totusi, clientii asiguratorului care au cumparat produse destinate exclusiv protectiei de la inceputul anului 2009 au optat pentru nivele de protectie mai ridicate decat limita minima, astfel incat prima medie anuala platita se situeaza la peste 900 de lei.

sursa:www.wall-street.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 19:41 by Dl. Calin and filed under , , | 0 Comments »

Ce capcane se ascund în spatele ansamblurilor rezidenţiale

Reclamele la ansambluri rezidenţiale au început să se înmulţească pe măsură ce vânzările dezvoltatorilor au scăzut drastic. Preţuri avantajoase, oaze de verdeaţă, suprafeţe generoase şi personalizabile. Acestea sunt ideile pe care mizează vânzătorii de apartamente noi, însă, la o privire mai atentă, lucrurile nu sunt chiar atât de roz.

Chiar dacă în ultimii ani, după apariţia unor cazuri de genul Planorama, oamenii au devenit mai precauţi în alegerea locuinţei, pentru care sunt nevoiţi să se îndatoreze pe 30 de ani, capcanele întinse de ansamblurile rezidenţiale continuă să existe.

capital.ro a realizat o analiză a principalelor aspecte asupra cărora e indicat să insişti pentru a evita probleme mai grave după achiziţia locuinţei noi.

„Marketingul în imobiliare este o ţigăneală, motiv pentru care trebuie să fim atenţi la fiecare aspect. Primul lucru de care trebuie să te asiguri când intenţionezi să cumperi o locuinţă într-un ansamblu rezidenţial este seriozitatea dezvoltatorului. Trebuie să vezi ce istoric are şi dacă şi-a respectat termenele la proiectele anterioare“, a declarat pentru capital.ro Ion Cătuţoiu, directorul general al Real Time.

Atenţie la semnarea contractelor!

Primul aspect pe care trebuie să îl conveniţi cu dezvoltatorul, în momentul în care v-aţi decis asupra unui ansamblu rezidenţial, este anexarea parametrilor apartamentului vizat la contractul de vânzare-cumpărare.

„Trebuie să te asiguri că layout-ul apartamentului este trecut ca anexă în contractul de vânzare-cumpărare, pentru ca suprafeţele să fie respectate“, a explicat Cătuţoiu. Acesta sfătuieşte potenţialii cumpărători să nu se raporteze la preţul pe metru pătrat, ci la cel pe unitate, deoarece dezvoltatorii calculează diferit suprafaţa utilă a unui apartament, când preţurile sunt exprimate în euro pe metru pătrat.

„Diferenţa dintre suprafaţa utilă şi cea construită este de circa 15-20%. În suprafaţa construită sunt incluşi pereţii, compartimentările, o parte din terasă. Pe lângă asta mai sunt spaţiile comune, care în ultima perioadă sunt vândute la jumătate de preţ sau în unele cazuri nu se mai taxează“, atenţionează Andrei Sandu, directorul general al agenţiei imobiliare MediaCity.

Suprafaţa utilă, administrarea şi utilităţile

„Sunt dezvoltatori care includ în supafaţa utilă şi holurile din subsol. Acesta este un alt motiv pentru a te raporta direct la preţul pe unitate şi la facilităţile pe care le primeşti. În cazul unei locuinţe noi cumpărate prin «Prima Casă», spre exemplu, trebuie să ai grijă ca suprafaţa apartamentului să nu depăşească 45 mp utili, pentru că tot ce e peste înseamnă o cheltuială mare cu utilităţile ulterior“, a mai spus reprezentantul Real Time.

Trebuie să mai ştiţi că cel puţin un an de la finalizarea unui ansamblu rezidenţial, dezvoltatorul asigură şi administrarea proprietăţii şi el alege firma de pază şi de salubrizare care să deservească complexul.

„Costul de administrare al unui ansamblu rezidenţial este de 2-3 cenţi/mp/lună, ceea ce înseamnă că la un apartament de 100 mp, plăteşti în jur de 30 de euro lunar. Dacă ansamblul dispune de pază, piscină, curăţenie mai trebuie să plăteşti circa 100 de euro/lună“, a subliniat Andrei Sandu.

Deşi costul utilităţilor, în cazul unui bloc nou, ar trebui să fie mai mic decât cele dintr-un bloc vechi, deoarece noile construcţii sunt izolate termic, lucrurile nu stau chiar aşa în unele ansambluri.

„Pe timp de iarnă, utilităţile la un apartament nou cu trei camere sunt de circa 300 lei. Normal, media anuală pentru utilităţi ar trebui să fie de circa 150 lei, dar sunt cazuri de ansambluri în care se plăteşte 1.000 lei“, potrivit lui Cătuţoiu.

Achiziţia din fază de proiect

Odată cu apariţia primelor cazuri de dezvoltatori care şi-au oprit şantierul, apetitul pentru locuinţe cumpărate din faza de proiect a scăzut drastic. Cu toate acestea, dacă alegeţi să cumpăraţi un apartament într-un ansamblu care este doar la nivel de idee, evitaţi plata integrală încă de la început.

„Dezvoltatorul nu poate să îţi garanteze că va menţine preţul de vânzare la acelaşi nivel până se finalizează proiectul. Trebuie să îţi asumi un risc când semnezi un antecontract. Aşa cum dezvoltatorii nu îţi cereau banii înapoi, când preţurile creşteau, acum, când preţurile scad, trebuie să te conformezi“, a afirmat directorul MediaCity.

Pentru a vă proteja şi mai mult, puteţi cere dezvoltatorilor să vă ofere o garanţie că banii pe care îi daţi ca avans nu vor fi folosiţi pentru construcţie

sursa:www.capital.ro
parteneri:www.reklama360.ro
Posted on 19:17 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »

Campanie murdara




Se pare ca in campaniile din zilele noastre nu se mai tine cont de rangul politic,de etica,de bun simt,de educatie...nu se mai tine cont de nimic....Dupa cum vedeti a aparut noul gen de campanie electorala...Genul ``te ard si cu asta basta``...se va dovedi ca este un fals...
Posted on 09:51 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Firmele de leasing ciupesc sume în plus de la clienţi prin cursul impus

Firmele de leasing încasează doar în lei ratele stabilite în euro. Impun însă clienţilor un curs mult mai mare decât la casele de schimb, chiar şi decât cel afişat de băncile ale căror subsidiare sunt.

Firmele de leasing din România emit facturile la plata ratei lunare doar în lei şi calculate la un curs impus, deşi majoritatea finanţărilor pe care le acordă sunt în euro. Dacă acest comportament poate fi explicabil în cazul firmelor independente, devine de neînţeles la societăţile de leasing arondate băncilor, care, prin lege, au posibilitatea de a colecta ratele în moneda creditului. Ba mai mult, în cazul Porsche Bank, de exemplu, cursul afişat este mai mare pentru ratele de leasing decât pentru cele la credite. Toate acestea se întâmplă în ciuda faptului că băncile permit achitarea ratelor în moneda creditului prin simpla deschidere a unui cont în valuta respectivă.

„Nu cred că am primit vreo reclamaţie în acest sens. Nu pot comenta, dar ştiu că firmele de leasing sunt obligate să emită facturile în lei, băncile pot colecta rata şi în alte valute pentru că deschid un cont în acea valută“, spun reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, care recunosc faptul că, în cazul firmelor arondate unor bănci, s-ar fi putut face aceeaşi operaţiune.

Pierderile suferite de clienţi nu vin doar din diferenţa dintre cel mai bun curs de pe piaţă şi cel al firmei de leasing la data facturării, deşi nici acestea nu sunt neglijabile. Clientul este dezavantajat şi prin faptul că nu poate plăti rata direct cu euro achiziţionaţi din timp, la un curs mai avantajos. Acest dezavantaj este cu atât mai vizibil în criză economică, atunci când leul este foarte expus. De menţionat este şi faptul că peste 95% din volumul contractelor de leasing încheiate în România reprezintă finanţări în euro. În plus, companiile care domină piaţa locală sunt arondate unor grupuri bancare importante (Unicredit, BCR sau Banca Transilvania). Ratele aferente bunurilor cumpărate prin finanţări în leasing sunt achitate în conturi deschise la băncile respective, după cum este precizat şi pe factură. De altfel, dacă suni să întrebi de valoarea cursului, operatorii te îndrumă tot către bancă, pentru că „la ei este contul“.

Zeci de lei pierduţi pe lună la un contract de 20.000 de euro

 Dacă ar fi trebuit să achiţi la începutul acestei luni rata pentru o finanţare de 20.000 de euro luată pe cinci ani, în cele mai bune condiţii de pe piaţă suma echivalentă în lei ar fi fost de 1.190 de lei (rată de 270 de euro la cursul firmei din 2 noiembrie). Dacă ai fi putut achita aceeaşi rată direct în euro cu valută cumpărată cu doar două săptămâni înainte de la casa de schimb, suma ar fi scăzut la 1.155 de lei (tot 270 de euro la cursul din 18 octombrie de la casa de schimb). Cu alte cuvinte, clientul firmei de leasing ajunge să piardă 35 de lei din diferenţa de curs. Calculul este realizat pe un caz real, un client al unei firme de leasing importante din România.

În medie, diferenţa dintre cursul care poate fi găsit la casele de schimb şi cel practicat de către firmele de leasing este de 1,5%, însă diferenţa poate merge, în funcţie de strategiile băncilor, până la 4-5%. De menţionat că acelaşi curs este utilizat de firme şi la plata avansului, dar şi la plata valorii reziduale a autovehicului achiziţionat. Mai mult, strategiile nu sunt diferite nici în cazul clienţilor persoane juridice, care pot plăti lunar şi rate de mii de euro şi care pierd astfel sume importante.

Curs „preferenţial“ pentru leasing

Printre strategiile menite să „ciupească”, prin cursul de schimb, câte puţin de la mulţi clienţi, cea aplicată de Porsche Leasing se distinge în mod evident. Firma, subsidiară a grupului Porsche Bank, aplică un curs „preferenţial“, mai mare nu doar în comparaţie cu rata oficială sau cu cea de la casele de schimb, ci chiar faţă de cursul folosit de bancă la creditele pe care le acordă pentru achiziţionarea de autoturisme. Reprezentanţii Porsche Bank, cel mai mare jucător local pe piaţa finanţărilor auto, nu au acceptat să comenteze situaţia până la ora publicării acestui material.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 11:04 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »

Oferta de joburi pentru Sărbători, mai mare ca oricând

Companiile caută, în ultimul ceas, noi soluţii pentru reanimarea afacerilor. Pentru promovarea directă a produselor sau suplimentarea diferitelor activităţi, ei recurg la angajări temporare, în special ale tinerilor.

Fiind un an dificil, întrecerea pentru câştigarea clienţilor a început din vreme. „Am observat două tendinţe, ne lămureşte Monica Dona, consultant la Lugera & Makler. Începând cu luna septembrie, a apărut, treptat, o ofertă suplimentară de joburi temporare în producţie şi logistică. Spre sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie, vin ofertele din partea marilor retaileri, care înregistrează creşteri de vânzări în preajma sărbătorilor, din partea companiilor de asigurări şi de publicitate.“

Majoritatea firmelor care se ocupă cu leasingul de personal spun că, faţă de anul trecut, recrutarea a crescut semnificativ. Până acum, cele mai multe oferte le-au primit de la companii din industria dulciurilor, cosmeticelor şi telecomunicaţiilor pentru muncitori calificaţi şi necalificaţi. Spre sfârşitul lunii decembrie, apar cererile speciale. „Anul trecut, o agenţie de marketing experimental ne-a cerut personal pentru o campanie de promovare a unei bănci. Persoanele respective trebuiau să conducă, pe un anumit traseu, vehicule tip ricşă“, ne spune Monica Dona.

Solicitări multe fac agenţiile de publicitate care organizează di­fe­rite campanii de promovare în preajma sărbătorilor. „În vânzări, decembrie este luna cu cele mai mari profituri, iar bătălia din magazine trebuie câştigată într-un interval scurt de timp. De aceea, promovarea produselor direct către consumatori este o tactică des folosită“, ne explică Alexandru Doru Spătaru, patronul agenţiei Front Line Marketing, specializată în campanii de comunicare BTL, şi field marketing. Florina Mihăescu, managerul agenţiei GrupŞapte, precizează că majoritatea cererilor clienţilor se axează pe promoţiile la raft, cu degustări, samplinguri, premii instant etc. „Firmele doresc ca produsele lor să fie acum mult mai vizibile şi mai solicitate“. Agenţia a suplimentat deja contractele pe partea de merchandising şi pe cea de promoţii.

Fetele sunt preferate pentru campaniile de promovare

 Solicitările vin, în special, din partea companiilor multinaţionale. Şi mai precis, din partea marilor magazine care desfac bunuri de larg consum şi care au introdus programul de funcţionare non-stop. „Ca activităţi specifice sunt aranjarea la raft, etichetările, ambalările de cadouri, de oferte speciale“, exemplifică directoarea Camelia Stănculescu de la Manpower. La Metro Cash & Carry, după cum ne informează Florina Tatiana Secară, cele mai ofertate posturi sunt cele de casieri şi de lucrători comerciali, în special pentru raioanele de carne, băuturi, dulciuri şi articole de sezon.

Prezenţa feminină este preponderentă în campaniile de marketing şi promovare directă. „Fetele pot fi îmbrăcate şi pot purta accesorii adecvate evenimentului promoţional. În felul acesta, activitatea de informare şi de prezentare de produse devine mai atrăgătoare pentru potenţialii clienţi,“ explică Gabriel Stănilă de la Trust Vision. Tinerele sunt recrutate direct din facultăţi, unde se pun afişe în acest scop, dar agenţiile au şi baze de date cu mii de candidaţi.

Gabriel Gătejoiu, manager la Professional, apreciază că disponibilitatea candidaţilor pentru joburile temporare a crescut de la an la an, dar acum cererile sunt mai multe ca oricând. „Sunt persoane care au rămas fără un loc de muncă, sunt altele care preferă să lucreze şi în altă parte pentru a-şi suplimenta veniturile, dar şi foarte mulţi studenţi care vor să muncească între sesiunile de examene.“ Veniturile nu sunt de neglijat. În funcţie de promoţia la care participă, Gabriel Stănilă ne spune că tinerii pot câştiga între 5,50 lei şi 10,50 lei pe oră.

Sunt însă şi activităţi curente în companii unde, în perioada sărbătorilor de iarnă, este nevoie de personal suplimentar. La contabilitate, exemplifică Gabriel Gătejoiu, pentru efectuarea unor situaţii finale sau procesarea unor documente primare sau facturare. În aceste cazuri, plata se face la nivelurile la care sunt plătiţi angajaţii permanenţi.

18,6% din companiile româneşti participante la studiul Manpower declară că folosesc angajaţi temporari pentru activităţi sezoniere în perioade de vârf

Joburi de sezon

Se caută: agenţi de asigurare, arhivari, casieri, culegători manuali, curieri, lucrători comerciali, manipulanţi mărfuri, operatori ambalare, operatori depozit, operatori linie de producţie, promoteri, vânzători.

Angajatori Cine le oferă
- Magazine mari (supermarketuri)
- Reţele de distribuţie şi livrări
- Hoteluri şi restaurante, pizzerii, fast-fooduri, firme de catering
- Parcuri de distractie
- Agenţii de publicitate

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 09:52 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »

Cum îţi iei casă nouă, cu bani mai puţini, fără să mai treci pe la dezvoltator

Preţul practicat de dezvoltatorii imobiliari la vânzarea locuinţelor a rămas şi în acest an peste 1.000 de euro/mp, în ciuda perioadei de criză pe care o traversăm, motiv pentru care accesul tinerilor, care au un salariu mediu pe economie, rămâne în continuare restricţionat pentru această categorie rezidenţială. Capital.ro vă prezintă variante alternative, care exclud dezvoltatorii, şi riscurile pe care le implică acestea, prin care o familie cu venituri medii de 650 de euro poate avea acces la o locuinţă nouă.

Construcţia unei locuinţe în regie proprie, în suprafaţă de 120 mp, de tip parter plus mansardă, este de 48.000 de euro, în cazul în care se apelează la o firmă de construcţii, care acum practică un tarif mediu de 400 de euro/mp construit.

„Construcţia unei locuinţe în regie proprie e mai ieftină acum cu circa 30% faţă de anul trecut, datorită costului redus cu manopera şi cu materialele de construcţii. Problema este că banca nu îţi poate elibera banii decât în tranşe pe măsura evoluţiei lucrărilor“, a declarat pentru capital.ro Ion Radu Zilişteanu, directorul general al grupului de firme Intermedias.

Astfel, persoanele care vor să apeleze la această variantă trebuie să găsească o firmă de construcţii dispusă să suporte costurile până la obţinerea banilor de la bancă.

Apelând la un credit ipotecar prin programul „Prima Casă“, la suma de 48.000 euro, rata lunară pe o perioadă de 30 de ani este de 240 de euro. La accesarea unui credit prin „Prima Casă“ se percepe un avans de 5%, care la suma de 48.000 de euro ajunge la 2.400 de euro.

Apelează la subvenţia de la stat

La calculul de mai sus se poate obţine o reducere de 14.400 de euro dacă apelaţi la Programul Naţional de Sprijinire a Construirii de Locuinţe Proprietate Personală demarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). Prin acest program, statul oferă subvenţii de 30% din valoarea casei construite prin intermediul unei firme specializate, dar nu mai mult de 15.000 de euro, pentru persoanele cu vârsta de până în 35 de ani.

„Pentru anul acesta am avut un buget de 10 mil. lei (2,36 mil. euro) pe care l-am epuizat, motiv pentru care acum trei săptămâni am suplimentat suma cu încă 5 mil. lei (1,19 mil. euro). Dacă o să avem mai multe cereri o să suplimentăm şi aceşti banii, fie de la alte programe ale ministerului, fie cerem de la Ministerul de Finanţe“, a explicat Ioan Andreica, secretar de stat în cadrul MDRL.

Potrivit acestuia, persoanele care vor să beneficieze de subvenţie trebuie să depună o cerere la primăria de care aparţin în termen de şase zile de la finalizarea locuinţei, după care în maxim o lună se primesc banii.

„Nu există o suprafaţă limită pentru locuinţă, însă e limitată subvenţia la 15.000 de euro. La o casă de 30-50.000 de euro, subvenţia acoperă un procent important din costul locuinţei“, a menţionat Andreica.

Varianta ANL exclude profitul dezvoltatorului

Preţurile de vânzare al locuinţelor construite prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) exclud profitul dezvoltatorului, care este de 25-30% în cazul ansamblurilor rezidenţiale construite în ultimii doi ani.

La nivelul Bucureştiului, ANL are scoase la vânzare, prin intermediul programului de locuinţe prin credit ipotecar, apartamente în cadrul ansamblului Henri Coandă, din Voluntari, a căror preţ variază între 35.000 euro şi 59.000 de euro.

La această variantă se poate obţine şi subvenţia de 30% de la stat, în cazul persoanelor până în 35 de ani, şi se poate aplea la un credit prin „Prima Casă“.

Totodată, plenul Senatului a adoptat recent o propunere legislativă ce vizează vânzarea locuinţelor construite prin ANL la preţ de inventar, care reprezintă costul de construcţie, la care se adaugă costurile suportate de primării pentru asigurarea utilităţilor. Potrivit reprezentanţilor ANL, preţul de inventar al unei garsoniere construite în Bucureşti este de circa 20.000 de euro, iar în ţară variază între 14.000 şi 17.000 euro.

Construcţie prin asociere

Pentru persoanele cu spirit antreprenorial există şi varianta asocierii, care presupune formarea unei entităţi ce se constituie din mai multe persoane care pun la comun bunuri precum terenuri, bani sau forţă de muncă şi care la final aduc un profit ce se distribuie fiecărei părţi implicate.

„O asemenea asociaţie poate construi locuinţe care ulterior să fie împărţite membrilor sau să se vândă şi sumele rezultate să se împartă. În această ecuaţie nu este nevoie să implici o bancă şi se plăteşte un singur impozit, respectiv 16%, spre deosebire de societăţile comerciale care plătesc impozit pe profit, pe dividende etc.“, susţine Gheorghe Piperea, managing partner al casei de avocatură Piperea&Asociaţii.

sursa:www.capital.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 16:46 by Dl. Calin and filed under , | 0 Comments »

Rezultatele alegerilor prezidentiale

Traian Basescu - 32,8 %

Mircea Geoana - 31,7 %

Crin Antonescu - 21,8 %

Acestea sunt primele rezultate ale alegerilor prezidentiale din data de 22.11.2009
Posted on 20:59 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Gadea,Stan vs. Basescu




sursa:www.youtube.com
parteneri:www.reklama360.ro
Posted on 11:24 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Traian Basescu vs. Mircea Badea



sursa:www.youtube.com
parteneri:www.reklama360.ro
Posted on 11:18 by Dl. Calin and filed under | 0 Comments »

Finantele: Majorarea impozitelor, o mare greseala

Majorarea impozitelor ar fi o mare greseala si ar da exemplul unei politici prociclice la care Romania nu vrea sa ajunga din nou, a declarat secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice (MFP), Gratiela Iordache.

"Referitor la majorarea impozitelor, as crede ca este o mare greseala. S-ar da exemplul unei politici prociclice si nu vrem sa ajungem acolo", a spus Iordache, potrivit NewsIn.

Ea a adaugat ca, in 2007 si 2008, politicile prociclice au dus la dezechilibre puternice, care au crescut expunerea Romaniei in fata crizei, mentionand, de asemenea, ca anul viitor Romania va trebui sa reduca cheltuielile bugetare.

Anterior, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Lucian Croitoru, precizase ca, in opinia sa, cheia iesirii din criza a Romaniei este ajustarea sectorului public, deoarece in caz contrar "s-ar putea sa nu poata fi evitata cresterea impozitelor, ceea ce va impiedica reluarea cresterii economice".

Cu toate acestea, consilierul guvernatorului a adaugat ulterior ca nu este in favoarea cresterii impozitelor, masura ce pe care o considera a fi o greseala, asemeni reducerii acestora.

De asemenea, Croitoru a subliniat importanta reducerii parafiscalitatii in 2009 prin renuntarea la 189 de taxe parafiscale din 500 anterior.

sursa:www.wall-street.ro

parteneri:www.reklama360.ro

Posted on 09:11 by Dl. Calin and filed under , , | 0 Comments »

Cazare Brasov