George Copos, omul de la cârma grupului de societăţi din Ana Holding, povesteşte, în exclusivitate pentru capital.ro, despre modul în care i-au fost afectate afacerile din Poiana Braşov de criza economică, pe de-o parte , şi de vremea care n-a fost prea darnică cu precipitaţiile la munte, pe de altă parte. Omul de afaceri controlează în staţiunea montană trei hoteluri (Sport, Bradul şi Poiana - toate de trei stele), prin Ana Hotels, instalaţiile teleferice şi administrarea pârtiilor, prin Ana Teleferic.

capital.ro: În ce stare sunt, în prezent, pârtiile din Poiană?

George Copos: Cu două weekenduri în urmă, când a nins în abundenţă, a fost plin, şi eu am vrut să mă duc la munte vineri, dar nu mai erau locuri de cazare. Însă, pentru a schia în condiţii corecte ai nevoie de un strat de zăpadă de cel puţin o jumătate de metru, iar acest strat trebuie bătut de schiori, o zi sau două şi abia apoi, maşinile de bătut zăpada vin şi bătătoresc zăpada şi se face pe pârtie bună.

Reporterul capital.ro i-a adus la cunoştinţă lui George Copos că, înainte de interviu, angajaţii de la Ana Teleferic au declarat că pârtiile sunt excelente, numai bune pentru ski. I-a apreciat pe angajaţii săi că sunt comercianţi buni, însă a început să admire pe Internet, cu amărăciune, pârtiile din staţiunea franceză Courchevel: „Asta da pârtie, cu zăpada de un metru!”.

capital.ro: Cât de mult v-a afectat criza afacerile în turism, în 2009?

G.C.: Criza a produs o contracţie a tuturor activităţilor economice şi asta s-a reflectat şi în turism, evident. Această contracţie, însă, era previzibilă şi noi am luat-o în calcul atunci când am întocmit planurile de afaceri pe 2009. Am prevăzut o reducere a cifrei de afaceri pentru Ana Hotels de circa 30%, comparativ cu 2008, care a fost unul dintre cei mai buni ani pentru noi. Previziunea s-a dovedit a fi corectă, pentru că, până la urmă, reducerea a fost de 26%.

capital.ro: Dar lipsa zăpezii la munte cât a contat?

G.C.: Independent de criză, lipsa zăpezii a contribuit şi ea substanţial la reducerea afluxului de turişti în acestă perioadă. Dar, din fericire, nu toţi turiştii vin în Poiană numai pentru schi, dovadă că de Sărbători, în special de Revelion, hotelurile noastre au fost pline.

capital.ro: Credeţi că, din cauza lipsei zăpezii, cel puţin prima jumătate a sezonului a fost compromisă?

G.C.: Nu ştiu dacă a fost chiar compromisă, dar se poate spune că a fost serios afectată. Cel mai important lucru este să ai zăpadă de Sărbători. Atunci este întotdeauna cerere foarte mare pentru munte, o perioadă aglomerată: începând din 20 decembrie până în 15 ianuarie, perioadă care include Crăciunul şi Revelionul moldovenilor şi ruşilor, ei venind în număr foarte mare după 1 ianuarie. Practic, dacă nu ai zăpadă atunci, ai pierdut jumătate din sezon.

Ca să întărească aceste afirmaţii, George Copos ne-a relatat din date oficiale că în decembrie 2009 Ana Teleferic a transportat doar 75.000 de persoane, în timp ce în aceeaşi lună din 2008 peste 162.000 de turişti au folosit instalaţiile de transport pe cablu asigurate de compania omului de afaceri.

capital.ro: Puteţi recupera acum, pe a doua parte a sezonului, fiind şi vacanţa copiilor?

G.C.: Jumătate din sezon este perioada cuprinsă între 20 decembrie şi 15 ianuarie, atunci merg afacerile şi în industria hotelieră şi în cea a transportului pe cablu, pentru că vin foarte mulţi să schieze. În condiţiile în care turiştii aşteaptă un an întreg să meargă la ski, dacă nu ai zăpadă în acestă perioadă, e foarte greu să recuperezi ce ai pierdut în acest interval. Mai ales că avem un grup de 200 de turişti din Anglia, care vin din 7 în 7 zile şi lor trebuie să le asigurăm condiţii.

capital.ro: Totuşi, pârtia Bradul a fost practicabilă mai tot timpul...

G.C.: A funcţionat pentru că noi am făcut zăpadă artificială. Însă a crea zăpadă artificială înseamnă un consum foarte mare de apă, de energie electrică, plus salariile oamenilor care lucrează şi noaptea. Pe deasupra, din cauza faptului că a fost cald, deşi am asigurat un strat de zăpadă de 20 cm, a venit căldura care a topit-o toată şi iar am luat-o de la capăt. Iar apa o plătim noi, spre deosebire de alte staţiuni, ca Predeal, Azuga, unde comunităţile locale suportă toate aceste cheltuieli.

capital.ro: Până la urmă ce v-a afectat mai mult, lipsa zăpezii sau efectele crizei?

G.C.: Împreună. Măcar dacă ningea, se mai atenuau efectele crizei. Dar, vorba aceea - „la omul sărac nici boii nu trag”. Criza mondială a fost cruntă şi niciun administrator român, din păcate, nu a ştiut să gestioneze activitatea într-o astfel de perioadă. A fost greu pentru toată lumea. Sigur, rămânem în viaţă... dar fără profit şi cu obligaţii foarte mari la bănci.

Cu toate acestea, George Copos are planuri mari anul acesta. Are un program de modernizare pentru acest an, care îl va costa 12 milioane de euro. Potrivit lui Copos, vor fi modernizate hotelurile Hilton, Crowne Plaza şi Poiana. La munte, în Poiana Braşov mai are în plan construcţia unui spa, pe modelul celui de la Eforie. „Ne-am dat seama că lumea vine pentru ski, dar dacă nu ai zăpadă, lumea nu are ce face şi atunci am găsit o soluţie: avem un teren lângă hotelul Sportul, unde vom face un spa mare cu un bazin, cu refacere, cabinete medicale antiaging pe care le avem la Eforie Nord, astfel încât să optimizăm personalul de acolo. Tot programul de investiţii la Poiana Braşov începe pe 15 martie şi se termină la 10 decembrie 2010. Tot hotelul Sportul va fi dus la structură.

capital.ro: Aţi avut pierderi la hotelurile de la munte?

G.C.: Tot ce înseamnă partea de staţiuni (Poiana Braşov şi Eforie Nord, n.r.) îşi acoperă doar amortizarea, iar dacă îşi acoperă amortizarea sunt fericit, nu am nevoie decât de un euro profit, pentru că amortizările sunt destul de mari şi atât în cazul hotelurilor de la munte, de la mare, cât şi pentru cele din Bucureşti.

capital.ro: Dar cum rămâne cu bulgarii, care se pare că ne iau şi turiştii de ski?

G.C.: Bulgarii au fost mai inteligenţi în turism decât noi, din păcate, mult mai inteligenţi. Pe lângă faptul că au avut un program coerent pentru staţiunile de la malul mării, au avut un program foarte bun şi pentru staţiunile de la munte. Au trei staţiuni de bază - Bansko, Borovets şi Vitosha. Acolo se poate vedea ce înseamnă un program coerent, făcut de către stat.

capital.ro: Unde mergeţi la ski când nu sunteţi în Poiană?

G.C.: Eu schiez la birou, la serviciu, cu faţa în calculator şi cu bugetul în mână. Ne batem cu bugetele pentru anul 2010, asta este Biblia noastră.

sursa:www.capital.ro