Ungurii, care au peste 700 de kilometri de autostrada, si-au finalizat de mult proiectele si ne asteapta la Szeged si Debrecen pentru a ne conecta.

La noi, legea exproprierilor, considerata initial un atu in vederea deblocarii lucrarilor de interes public, se dovedeste ineficienta. Şi asta pentru ca legea nu ia in calcul si balbaielile administrative de la nivelul fiecarei primarii. Pentru o autostrada de peste 100 de kilometri problema nu o reprezinta numai numarul mare de proprietari, ci si incadrarea juridica a terenurilor.

Practica a aratat ca autoritatile s-au chinuit aproape doi ani sa largeasca cu o singura banda DN 1, pe tronsonul Bucuresti - Otopeni. "Pentru a gasi sase proprietari pe DN 1 ne-au trebuit sapte luni", spune prefectul Catalin Deaconescu, membru in Comisia de expropriere pe DN 1. El precizeaza ca nu era vorba decat de teren pentru o banda, insa cea mai mare problema este gasirea proprietarului.

"S-au facut puneri in posesie, iar fermierul sau proprietarul care are terenul respectiv nu a fost sa il intabuleze. Asa ca nu ai o imagine exacta asupra regimului proprietatii respective", adauga Deaconescu. Potrivit prefectului, un proprietar nu se prezinta imediat la comisia de expropriere, fiind nevoie de cautarea lui.

Modelul romanesc

Eterna lipsa a fondurilor, in sensul "neasigurarii ritmice, de catre Ministerul Finantelor, a sumelor necesare construirii autostrazii Bucuresti-Bors", este una dintre cauzele care duc la intarzierea lucrarilor, precizeaza directorul juridic al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Alin Goga. Acesta adauga si faptul ca "legislatia greoaie din domeniul exproprierilor", dar si prevederile de mediu duc la intarzieri semnificative. "Mai nou, au fost adoptate OG 57/2007 si Legea 46/2008. Prima prevede introducerea in programul Natura 2000 a aproximativ 18% din suprafata Romaniei. In acest procent se regasesc si numeroase suprafete care stau in calea autostrazii.

Aparitia Ordonantei obliga la efectuarea de studii suplimentare de impact asupra mediului, pentru care este nevoie de bani si timp. Legea 46, adica noul cod silvic, prevede plata unor taxe suplimentare pentru scoaterea anumitor suprafete din circuitul forestier. Unele dintre aceste suprafete stau in calea autostrazii, astfel ca CNADR va trebui sa plateasca taxele respective. Bizar este faptul ca statul trebuie sa plateasca aceste taxe, tot catrestat!", explica directorul juridic Goga. Acesta concluzioneaza ca exista un proiect privind modificarea legislatiei exproprierilor, dar care "treneaza in parlament"!

Peste 100 de procese la Cluj

Un caz concret de blocare a unor lucrari de importanta nationala se deruleaza la Cluj. Numai in acest judet sunt peste 100 de procese pe rolul instantelor, deschise de proprietarii de terenuri nemultumiti de preturile oferite de stat pentru tronsonul Turda - Gilau. Cuantumul despagubirilor a crescut semnificativ anul trecut, chiar si de patru ori, in zonele cele mai bune, potrivit lui Ştefan Szobotka, purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

Astfel, daca in urma cu 2-3 ani se ofereau sume de la 6 pana la 15 euro pentru un metru patrat de teren, in functie de amplasamentul fata de nodurile rutiere, in prezent s-a ajuns la sume de pana la 30 de euro pentru un mp, in apropierea nodului din comuna Gilau. Chiar si dupa cresterea cuantumului despagubirilor, satenii nu au renuntat la procese. Pe rolul instantelor clujene se afla peste 100 de litigii, intre localnici si CNADNR.

Exproprierile sunt tardive

Ştefan Szobotka recunoaste problemele cu proprietarii de terenuri, cu descarcarile de sarcina arheologica sau cu deminarile, dar respinge acuzatia reprezentantilor Bechtel, ca nu ar avea la dispozitie suficient front de lucru pentru a-si putea onora angajamentele. "Au destule terenuri libere de sarcina, in toate cele trei judete, atat in Cluj, cat si in Bihor si Salaj".

Pe de alta parte, Szobotka e de acord ca la CNADR se lucreaza mai serios doar de anul trecut. "Practic, am ajuns sa lucram doar pentru proiectele mari de infrastructura. Problema este ca nu avem aceasta experienta de autostrazi, iar in mod normal, problemele de pregatire a terenurilor trebuiau demarate cu 7 ani avans fata de lucrarile de constructie", a spus Szobotka.

Expropriatii de lux

Tot la capitolul birocratie se regaseste si situatia "expropriatilor de lux", adica a persoanelor care au cumparat teren la preturi mici, de indata ce au reusit sa afle pe unde vor trece autostrazile Romaniei. Asa au ajuns unii, cu precadere cei din categoria baietilor destepti, sa devina peste noapte expropriati de lux, bineinteles pe banii statului roman. Printre zonele in care autoritatile au semnalat acest lucru se afla tronsonul Bucuresti - Ploiesti, mai exact Voluntari - Nuci - Ştefanestii de Jos - Dascalu. Iar printre cetatenii care au ajuns sa detina, intamplator, teren in aceasta zona se numara fiica lui Dumitru Bucsaru, intreprinzatorul George Prelea, afaceristul Robert Negoita, dar si primarul comunei Ştefanestii de Jos.

Altii au solutii la exproprieri

"In Spania, dupa ce se identifica terenul pe care il traverseaza o autostrada, statul il anunta pe proprietar prin niste panouri. Acestea sunt montate asa incat sa nu tulbure proprietatea. El are interesul sa vina la negocieri", spune prefectul Catalin Dea­conescu, membru al Comisiei de Exproprieri pentru DN1 . In schimb, la noi, depistarea unui proprietar este o adevarata aventura. "La noi trebuie sa bati din casa in casa. Datele de la primarii nu sunt asemanatoare cu cele din teren", este de parere prefectul.

"Ca si constructor nu poti intra pe teren. Este ca si cand intri la om in casa. Te da in judecata si iti poate face dosar penal", sustine Dan Besciu, asociat in concernul Spedition UMB-PA&Co-Euroconstruct, care are de executat tronsonul Moara Vlasiei - Ploiesti din autostrada Bucuresti - Brasov. Potrivit legii, lucrarea poate incepe numai daca proprietarului de teren i s-a facut oferta pentru cumpararea terenului de catre stat si i s-au livrat banii in cont.

Pentru a gasi sase proprietari pe DN1, ne-au trebuit sapte luni

Catalin Deaconescu,
prefectul Capitalei

sursa:http://www.adevarul.ro/