Potrivit ministrului Ecaterina Andronescu, noul bacalaureat ar urma sa aiba doua etape. Pe parcursul clasei a XII-a, vor fi evaluate, prin verificari orale, competentele de comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna. Tot in timpul ultimului an de liceu, vor fi sustinute doua examene de verificare a cunostintelor de folosire a computerului si de limbi moderne. Toate aceste evaluari din timpul anului scolar sunt eliminatorii, dar nu se noteaza.

La finalul clasei a XII-a, in cadrul bacalaureatului se vor sustine trei, respectiv patru probe scrise, in cazul elevilor care au studiat in limba materna. Disciplinele de examen vor fi limba romana, o proba obligatorie corespunzatoare profilului, matematica sau istorie, si una la alegere, in functie de profil. La aceasta ultima proba, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege intre chimie, fizica, biologie si informatica, iar cei de la profil uman, intre economie, geografie, logica, psihologie si filosofie. Nota finala de bacalaureat va fi media aritmetica a celor trei, respectiv patru, probe scrise.

Practic, probele orale de la bacalaureatul de pana acum au fost inlocuite cu evaluarile din timpul anului scolar si, in plus, a fost eliminata ultima proba de bacalaureat, cea la discipline din alta arie curriculara decat cea absolvita, unde mai mult de jumatate dintre candidati alegeau proba la educatie fizica.

In privinta tezelor unice, admiterea la liceu se va face prin inlocuirea tezelor unice cu o singura evaluare scrisa de tip international, care va include intrebari din mai multe materii. Curriculumul national nefiind unul interdiciplinar, va trebui gasita o solutie provizorie pentru un examen care verifica o programa scolara care nu se aplica inca.

Tot la capitolul evaluare a fost propusa "evaluarea dupa fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare, adica, de la gradinita si continuand cu invatamantul gimnazial si secundar, parintele va primi in permanenta un raport cu privire la evolutia educationala a copilului", dupa cum a explicat premierul Emil Boc dupa analizarea documentelor legislative pe educatie, respectiv Codul Andronescu si strategia eleborata de comisia prezidentiala condusa de Mircea Miclea.

Pentru imbunatatirea accesului la educatie au fost anuntate cateva principii, fara sa fie explicata modalitatea de punere in aplicare. Astfel, se vorbeste, in lipsa posibilitatilor de infrastructura, de accentul pus pe educatia timpurie, care inseamna de la obligativitatea grupei pregatitoare la programe pentru educatia copiilor intre 0 si 3 ani sau infiintarea centrelor de resurse pentru parinti in cadrul gradinitelor.

Tot pentru cresterea calitatii cursurilor, se discuta despre constituirea bibliotecii scolare virtuale, prin care toti elevii vor avea acces la toate resursele de invatare in format digital. In pachetul Miclea, insa, acest program este detaliat, biblioteca virtuala urmand sa inlocuiasca vechile manuale scolare, care astfel sa devina facultative. Toate resursele educationale ar trebui sa fie disponibile online. In pachetul Andronescu se pastreaza manualele si biblioteca este abordata vag si abstract, "ar trebui sa existe".

De asemenea, se vorbeste despre stabilirea bazei legale pentru programul "Scoala dupa scoala", desi in varianta de cod al educatiei care a fost facuta publica nu se gasesc aceste prevederi. Se vorbeste despre alocarea a 7% din PIB pentru educatie la toate nivelurile, desi anul acesta, in urma restructurarilor bugetare, educatia a avut circa 4% din PIB, dupa calculele sindicalistilor.

In privinta descentralizarii sistemului, au fost enumerate cateva principii vagi: "finantare per elev/pe costuri", "finantarea urmeaza elevul si pentru invatamantul privat, nu numai pentru cel de stat", "competentele consiliului de administrare a scolilor au fost astfel concepute astfel incat sa asigure eficienta conducerii scolilor", "depolitizarea directorilor de scoli". In afara insa de acest ultim aspect privind interzicerea membrilor partidelor politice sa ocupe functia de director al scolii, interdictie care nu este, totusi, un garant al calitatii managementului scolar, nu se dezvolta partea inovativa a descentralizarii.

Un aspect interesant mentionat de premierul Emil Boc in pachetul pe care il propune este "constituirea consortiilor scolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice in cadrul sistemului de invatamant si a le proteja de impactul declinului demografic". De asemenea se tinde, cum arata si proiectul Miclea, spre reducerea numarului de scoli, in sensul ca unitatile cu management prost ar putea fi inghitite, la niveal de infrastctura, de cela mari care se dezvolta bine.

In ceea ce priveste educatie premanenta, este foarte importanta. Numai premierul a mentionat-o de cateva ori in rezumatul facut pachetului legislativ dupa sedinta de guvern de saptamana trecuta. "In al optulea rand, asa cum spuneam, introducerea portofoliului de educatie permanenta. [...] In al paisprezecelea rand, stimularea educatiei permanente. [...] In al cincisprezecelea rand, utilizarea unui post public TV si a unui post public de radio pentru educatia permanenta", explica Boc.

Daca in preuniversitar se vorbeste despre finantarea per elev, in sistemul de invatamant se va trece de la finantarea pe student, dovedita defectuoasa, la finantarea multianuala pe cicluri de studii.

Crestera autonomiei universitare se va face prin sporirea responsabilitatilor Senatului universitar, desi organizatii ca Societatea Academica Romana sau Asociatia Ad Astra, specializate in analiza programelor universitare, au atras in numeroase randuri atentia asupra slabiciunilor acestui mecanism. Despre transparenta institutiilor de invatamant superior, profund afectate, potrivit diverselor rapoarte intocmite pana in prezent, de coruptie, nu se vorbeste deloc. Problema coruptiei s-ar rezolva, spun autoritatile, prin elaborarea Codului de Etica, raportul anual al rectorului privind repectarea eticii si anularea concursurilor obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati.

In privinta varstei de pensionare pare mai transanta decizia de pensionare la maximum 70 de ani pentru profesorii universitari si profesorii universitari conducatori de doctorat. In prezent, prin diferite adaugiri la lege nu exista, practic, o varsta de pensionare, situatie pe care ministrul Andronescu ar fi dorit sa o perpetueze. Prim-ministrul a ales insa varianta Miclea, unde se limiteaza activitatea profesorala in functie de varsta. In plus,se subliniaza ca "o persoana nu poate ocupa de rector sau decan mai mult de doua mandate".

Se pastreaza in lege doua proiecte la care Ministerul Educatiei lucreaza de circa doi ani, Registrului Matricial Unic, care este o baza de date electronica, cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, care face transparent traseul lor educational si impiedica falsificarea diplomelor, si Agentia de credite pentru studenti.

sursa:www.9am.ro
parteneri:www.reklama360.ro