Anual, Guvernul prevede în fonduri de rezervă de 150-200 milioane de lei. Până la sfârşitul anului, adică al exerciţiului bugetar efectiv – care este sensibil diferit faţă de bugetul programat şi votat de Parlament -, fondul de rezervă alimentează diverse tipuri de cheltuieli cu miliarde de lei, adică de zeci de ori mai mult decât s-a prevăzut prin buget. Cu precădere în preajma alegerilor, acest fond ajunge un fel de sac fără fund, din care sunt ajutate diverse instituţii şi categorii de persoane alese de Guvern. La ultima rectificare, Executivul a tăiat cheltuielile majorităţii ministerelor, dar nu a uitat să suplimenteze fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa, înainte de alegeri, cu 517,5 milioane de lei.

În ultimul trimestru al anului trecut, când campania pentru Legislativ era în toi, Executivul a dat aproape 2,8 miliarde de lei administraţiilor locale şi bugetului de pensii, folosind ca pârghie fondul de rezervă. În jur de 500 milioane de lei au fost pentru plata salariilor în învăţământ şi pensii, iar 2 miliarde de lei pentru cheltuielile curente – de personal şi cu bunuri si servicii – ale unităţilor teritoriale. Fostul guvern scăpase complet de sub control cheltu­ielile, încât în­suşi ex-ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, promitea pe final de mandat că nu va mai utiliza fondul decât în scopurile prevăzute de lege, recunoscând implicit că, până atunci, îl folosise discreţionar.

Alegerile prezi­denţiale ar putea fi din nou motiv pentru cheltuieli exagerate şi populiste, în ciuda angajamentelor luate de Guvern faţă de FMI, după cum avertizează agenţia de rating Moody’s, în cel mai recent raport: „guvernele (României n.r.) au înclinat spre utilizarea politicii fiscale ca instrumente pentru câştigarea sprijinului populaţiei, în timp ce reformele macroeconomice dificile au fost desconsiderate(…), vulnerabilitatea României la criza mondială a fost amplificată, în toamna anului trecut, de creşterea creditării externe şi a cheltuielilor guvernamentale înainte de alegerile parlamentare”.

Bani contra voturi

Cum reuşesc guvernele de la Bucureşti să deturneze sume semnificative în scopuri electorale, atâta timp cât există un buget fixat înainte de începutul anului şi votat de Parlament? Răspunsul este în legea finanţelor publice, ale cărei prevederi sunt forţate în permanenţă, an de an, de către guvernanţi. Potrivit acestei legi, sumele pe care unele instituţii nu reuşesc să le cheltuiască, aşa cum le-au fost alocate, ajung în fondul de rezervă, care este uncont de tip „revolving”, adică se alimentează constant. Odată intraţi în fond, banii sunt la dispoziţia Guvernului care, prin hotărâri, face alocările pe care le crede de cuviinţă. Reprezentanţii Finanţelor susţin că sumele nu sunt tăiate de către minister, ci sunt cedate fondului de rezervă de către autorităţile care constată că nu au cum să folosească banii respectivi.

Aceeaşi lege arată că fondul de rezervă trebuie să finanţeze „cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul anului bugetar“, iar cel de intervenţie să susţină financiar „persoanele sinistrate şi unele acţiuni urgente pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale“. Legea nu precizează care sunt situaţiile neprevăzute, iar oficialii Finanţelor susţin că banii nu se împart aleatoriu.

În 2009, Executivul a scos circa 450 milioane de lei din fondul de rezervă, prin 17 hotărâri de guvern. Comparativ cu anii trecuţi, a fost mult mai atent, având în vedere că, în 2007 şi în 2008, au fost aprobate peste 100, respectiv 78 de hotărâri, iar sumele „plimbate” prin fondurile de rezervă au fost de ordinul miliardelor.

4,5 miliarde de lei a chel­tuit Guvernul în anul electoral 2008 din fondul de rezervă bugetară, cea mai mare parte a sumei fiind destinată primăriilor, faţă de 2,5 miliarde de lei în 2007

Unde se duc banii din fondul de rezervă bugetară

Despăgubirile pentru persoanele afectate de calamităţi ar trebui să fie principala destinaţie a cestui fond, însă în 2008 doar aproximativ 170 milioane de lei au avut acest scop din totalul de 4,5 miliarde al fondului.

Destinaţii care nu au nicio legătură cu prevederea le­gii - situaţii neprevăzute sau excepţionale -, cum ar fi bani pentru festivalul Cerbul de Aur, pentru cadouri de Crăciun în centrele de bătrâni şi copii, pentru unităţi de cult, sărbătorirea zilei naţionale sau ridicarea unor monumente şi statui.

Alegerile, atât cele locale şi parlamentare de anul trecut, cât şi cele europene din 2009, au fost organizate cu bani din fondul de rezervă, deşi datele acestor evenimente erau cunoscute dinainte şi nu se încadrează în prevederile legii privind acest fond.

sursa:www.capital.ro